David Bowie in a so ghjuventù

U locu di a nascita di David Bowie hè Londra, in quale ellu natu u 8 di jinnaru di u 1947. A capitale di l'Inghilterra in quelli anni ùn era micca u megliu postu per crià i zitelli. Allora in u 1953, Bowie è i so parenti si sò stati mudificati per l'abbitanti.

David Bowie in a so zitiddina è a ghjuventù

À l'età in furia, un pachinu David hà studiatu in u gruppu preparatori, dopu à quellu chì hà sceltu à a scola à l'età di sei. Tutti i maestri fanu nutatu chì u zitellu era assai intelligente, talentu è prometenti. À u listessu tempu, tutti sò state affittuate da a so scandalosa dispusizione. À a scola era un veru bullicio. Evoluttu Bowie versatile: impegnu in football, canti in u coru di scola, tocca a flauta. À u stessu tempu, u capu di a chjave di a scola leggiu chì u so successu in canti era assai mediocre.

A l'età di 9 anni, un cercolu di coreografia è musica hè aghjuntu à a lista di e zitate di u zitellu. Avà i i prufessori si parlavanu di u successu di Daviddu in modu bellu diffirenti: "Hà sanu l'abitudini fenomenali. Interpretazioni in a so splutazioni sò fantastichi è brillanti! ".

Un ghjornu, u babbu di Bowie hà purtatu i registri di casa di Elvis Presley . David era cusì impressuatu da u cantante americanu chì dettu immediatamente à u so babbu per cumprà un strumentu musicale per u ukulele. Allora pigliò à maestru pianoforte.

U ghjovanu hà dedicatu tuttu u so tempu à a musica. A causa di questu, u rendiment di scola anu cadutu assai. Arrivò à u puntu chì falla in l'esame finale. Dunque, David era statu obligatu à cuntinuà a so educazione micca in l'università, ma in un colpu tècnicu. Duranti u tempu spentu à l'università, Bowie hà maestru assai di strumenti musicales, ancu i tecliani, i venti è strumenti di percussion. In questa durata, u musicu scopri per ellu tali direzione in a musica cum'è jazz.

U caminu duminante di un musicista

U primu di u so gruppu, Bowie s'accogliu in 15 anni. Per un annu di esistenza, ghjucanu solu in banquetes. Allora David si aghjunta à u bastone di u Re Bees. À questu tempu scrivia una lettera à un milionariu cù una offerta per esse u so patrocinatore per fà guadagnà un altru miliu. L'appughjatu di u musicista hà datu u risultatu. Grazie à ellu, David hà firmatu u so primu cuntrattu cù l'editore The Beatles. Dopu questu, cambiò trè bandi più musica, sparghjutu 6 solte, chì eranu assicurendu disastru. I dui anni di a so vita, Bowie hà cunsacratu circinu artu.

U primu successu successu hè statu liberatu in u 1969. Hè statu chjamatu Space Oddity e vinni fora solu à quandu u primu astronautu s'arridiru supra a Luna. A so musica hè stata utilizata da tutti i canali di TV per riportà nantu à questu avvenimentu. U risultatu, u singulu divinni u guvernu in u Regnu Unitu. U successu di u ghjovanu David Bowie hè ricunnisciutu da i critichi. Hè u principiu di l'era di glam rock.

Un paru anni dopu, u mùsicu trasiu a Nova York, creatu una nova banda è deti u primu cuncertu in 1972. U successu era cusì grande chì David hà decisu di gira per tutta a campagna. Questu hè u principiu di a so strada di a famiglia di u mondu. U gruppu tocca u primu cuncertu à u Music Hall in Cleveland. Dopu ci hè statu creatu u Hall of Fame rock'n'roll .

Leghje ancu

Dopu à a so turbulenta giudiziu, David Bowie fù ricurdata da tutti i micca solu com'è un músistu talentu, ma ancu com'è tendenu. À ogni so cuncerti, pareva un modu radicalmente novu. Hè stata una altra fattura di l'artista. Fans ùn sò micca solu per sente a musica, ma ancu per vede cun interesse u novu attire di l'ídolo. Ma a fama ùn hè micca datu per nunda. In a so ghjuventù, David Bowie for longa tempu era addicted to drug, chì hà influinzatu a so salute. U musicista, dà una di e so entrevista, accusava di biera: "U fattu chì avia avutu mancu senza drogherie finu à u 1974 era digià assai! Ùn hè micca cusì? ".