L'epilepsia hè una malatia neurològica, manifestada periziatamenti per attache di convulsif. Comu regula, l'iniziu di un tali attaccu in una persona scantari a ghjenti vicinu è in cunfużjoni chì assai ùn ponu micca aiutà ad effettuà u paci. Ma si deve esse cumpresi chì e so primi aiuti in casi listessi esse furnitu rapidamente è bè da esse per evitari consecuenzii periculosi di un attaccu. Per quessa, l'infurmazioni nantu à ciò chì facenu quandu u cattivu in l'epilepsia hè impurtante per ognunu.
Cosa da fà duranti un attaccu di epilepsia?
In regula, prima di l'iniziu d'un attache à un paciente cù l' epilepsia anu sintistichi cum'è:
- irritabiltà addivintata;
- ansietà o, perversi, distaccu;
- sollie;
- cambiamentu di iurnaleru;
- dilated pupils, etc.
Paghjate queste manifestazioni, sopratuttu da una persona familiar à quale l'epiliziu epilizianu hà digià sappiutu, unu hè appughjatu per un attaccamentu in questu modu:
- Mandate scumpete tutte l'articuli periculosi vicini (articuli, veture, apparicchi elettri ...).
- Fai una pregunta simpla per pruvà a vostra capacità reattiva.
- Fate un accessu à l'aire frescu.
- Aiutà à liberà u collu di u paci di robba stretta.
Se seconflitti cumincianu, una persona si mette, hà scumparatu da a so bocca, l'azzione seguenti sò necessarii:
- Elimine, liberate a stretta di vestiti per facilità a respira.
- Sè pussibule, mette u paci à nantu à una superficia chjina, mette in qualchi cosa artabula sottu a so testa.
- Ùn facite un esercitivu eccessivu, pruvate di turnà a testa di u paci di u latu, per evitarà ubligatoriu di e venti respiratorii cù a lingua, saliva, è in casu di vomitu - pianta entratura in giandedda.
- Se li machielli ùn sò micca forti dritti, hè cunsigliatu di circà un tourniquet tissutu trà i denti per impediscenu a mossa di a lingua.
- S'è voce di respirazione temporaneamente, verificate u vostru pulse .
- Cù eccitazione involuntària, cogliu a parti infermale di u corpu di u paci cù un tile o polietileniu, affinchendu chì l'odore micca rindirizzatu.
Cramps ponu a so strada dopu qualchì minutu. Se l'attache ùn finisci dopu à 5 minuti, avete da chjamate ambulanza.
Chì ùn pò esse done cù epilepsia?
Duranti un attacu hè pruibitu:
- Move u paci di u locu induve l'attaccu succorsu (eccettu per i posti periculosi per a persona - a via, l'acqua, a punta di u precipitatu, etc.).
- Mantene una persona da forza in una pusizioni è apre a mancu.
- Bei u malattu, dà a medicina.
- Exercite un corazon masaje è respirazione artificiale (e mette risuscitose sò solu necessari,
se l'attacu succorsu in l'acqui e l'acqua hà incursu in i viaghji respiratorii).
Cosa da fà dopu un attaccu di epilepsia?
À a fine di l'attacu, ùn pò micca esse sulitariu sola. In solitu adopra circa 15 minuti per nurmalizà a cundizione. Hè bisogna aiutà à furnisce una persona cù cunfortu fisicu è psicologicu (per mette in un locu convenientatu, in un locu puteru, educadamente dumandate a curiosità di disperse, etc.). In spessu, i pazienti dopu l'attache ci necessanu un sonnu sanu, perchè deve pruvate di furnisce cù e cundizioni per u restu.