Inchiunu culligatu in psiculugia è filusufìa

L'inconsciente cullettivu hè misteriosu da a so natura, si esprimi in parechje forme: sònnii, miti è raconti, di unu o un altru comportamentu in situ situ, premonizioni o quandu una persona decide di participà à un pocu di novu negoziu è e mani parirunu a ricanuscià quella "doing" . I sages hà dichjaratu chì: "Tutte e risposte in voi".

U cuncettu di l'inconsciente colective

U cuncettu di l'incunifiche cullettivu assume chì ogni persona hè u porporatore di l'esprissioni generale di u sviluppu filogeneticu di l'umanità in un ingiru. L'inconsciente culliguale hè transmittatu da e funzioni di u core è hè a capa più prufonda di a psique, è u cuntenutu si esprimi in certuni arichetti - patti di cumpurtamentu chì sò inclusi in risponde à situazione specifica. In u massimu di u colu di l'inconsciente colectivale, ùn sò micca solu e formi arcaichi di l'esistenza umana, ma ancu i sedimenti di u funziunamentu di l'ancestori animali facenu.

Quale hè chì primu introduttu u terminu di l'inconsciente colectivale?

L'autore di u cuncettu di u pienu inconsuutu cumunista cumune u psicanale di u Sudu Karl Gustav Jung, u discipulu più famosu è contruversu di Freud. Per a prima volta u termu hè statu propiu in 1916 in un articulu pubblicatu da Jung "L'Struttura di l'Incunsciutu", induve hà saliendu chì in l'analisi di i sogni di i maladietti, Freud hà scupertu primi elementi chì ùn sò micca di l'inconsciente indiviate, ma sottolineu à a natura arcaïque, colectiva. Cchiu tempu GG Jung hà cuminciatu à utilizà u termu "psyche objettivu", da "inconsciente transpersonal".

U prublema di l'incunifiche i coletti

Teoria di l'incunsciente col lectuel Jung hè derivatu da l'idee di i "rapprisentanu cullettivi" di l'etnologu Levi-Bruhl assuciatu cù i processi di socializazione di l'omu, ma Jung fubbì à più in quandu u biologicu è, in certi locali, interpretazioni mistiche di l'esistenza umana. Religi religiosi, e relazioni mitologichi eranu rapprisentati da K.G. Jung hè unu di i elementi impurtanti di a psyche umana, fendu in forma di simboli di l'inconsciente colectiva, in cuntrastu à Freud, chì ùn deve micca l'attenza spirituale di u persone.

Unconscious individuale è colectivu

U cuncettu di l'unconscious colective è individuale in l'omu hà qualchì diferenza. L'inconsuutu individuu scupertu da Freud hè sempre persunale, basatu annantu à l'instinti innate di l'autore-cunsirvazioni, ripruduzzione, materiale geneticu trasmessi da i genitori. L'incunificu culligatu hè identicu cù tutti l'umanità, forme u core di a psique è hè u prerequisite di l'inconsuu particulari di ogni persona individuale.

Unconscious collectiv per Jung

L'incunificà cullettiva in u cuncettu di Jung hè custituitu un cunglomeratu d'archetipichi, è l'arichetipi sò stati tanti cum'è situazioni tipichi di vita, ripetutu è fiscate in a psique in a forma di una forma chì ùn anu chinu di cuntenutu, ma cuntendu l'opportunità per un certu tipu di percepzioni o d'accionu. L'archetipicanti sò attivati ​​in forma d'una figura in u subconsciousu, quandu a situazione corrispondenza hè ghjucata per elli è manifesta durante i sogni, espressione creativa spontanea.

Struttura di l'incunsciente col lectuel

Per capisce chì forme a struttura di l'inconsciente colectiva per Jung, hè impurtante di ricerca di spiegazioni pè u travagliu di u psicoanalista stessu. KG Jung denota u cuntenutu di l'incunsente culletivu chì cunsiste à i paràmetri paràmetri:

Archetipi di l'inconsciente col lectuel

Jung, nantu à l'archetipi di l'inconsciente colectivu, hà dettu chì hè un tipu d'aiutu à una persona per adattà l'ambienti esterni. I persone ubbitanu i trè patroni basi di cumpurtamentu:

Ci hè parechje archetipi, ma CG Jung distinguishes basic or basic, chì stabiliscenu l'esistenza, ticzichi di cumpurtamentu, interaczione cù u mondu in a maiò parte di a ghjente:

  1. Anima è Animus . Dualità masculina è masculina in l'omu.
  2. L'ombra hè una parte oscura di a psyche, cura guardianu da u inconsciente.
  3. L'eroi - resolvi i prublemi associati à u periculu, scinni in u cunchju, vènsenu i dragoni.
  4. Savi anzianu - Babbu, Animus postu, oghje K.G. Jung pò esse attribuiti à stu archetipu.
  5. Trickster - hè un Joker, un Fusione, un archetipu di astuzia, insidia, ma di un putenza è energia enormi, sempre si sviluppa in contu di Erode.
  6. Persone - cumu una persona si mostra a so di a società, a "pelle protettiva" di una persona .

Inconsciente culliguale in M. Foucault

L'inconsciente cullettivu in a psiculugia hè a tutalità di l'archetipes, è l'inconsciente cullettivu in a filusufìa hè l'inconscienta storica o culturali, sicondu Michel Foucault, un filosufu è psicologu, un rappresentante d'antipsiquiatria chì creò u primu sito psicoanaliticu in Francia. Foucault definisce l'inconsciente cum'è testu. Quandu anu studiatu diverse epochi, Foucault hà cunsideratu chì per ogni epoca di tempu ùn hè un "campo di prublema" furmatu da discorsi di disciplini esistenti, ma tutti formanu una sola episteme (un sistema di cunniscenza).

Episteme hè realizatu in u discorsu di i cuntimprizii cum'è un còdice di lingua definita cù i prescriti, normi è di pruibiti, incù sensu chì definiscenu un cuntenutu è u pensamentu propiu di una epoi dada, furmendu un unicu scòntitu storicu inconsciente. U cuntrastu, M. Foucault opposti i individualistichi di fora di l'articuli di "pensioni socialment fora", artisti, basselli chì anu capace di distrughjini l'epiconstruzzione esistenti.

Inconsciente cullettiva - esempi

L'inconsciente cullettiva - esempi in a vita si pò truvà à analizà u cumpurtamentu di i persone chì sò in una folla, è quì u manifestamentu inconsciente colectivamentu o transpersonal si manifesta da dui tipi di cumpurtamentu:

  1. Cumminsi u cumpurtamentu di massa - a multitùdine diventa un solu unicu com'è u fruttu di infizzione cù l'antu locu emocionale, idee - com'è in una manifestazione chì un gruppu di persone difende i so diritti, o hè una multitude di fanatici in un statu di ecstasy universale.
  2. Scumpressà u cumpurtamentu di massa - quì l'incunsciente cullettivu cumu "pusterità" pànicu è un caosu. E persone si cummossi emozionalmente, è i miccanichi di cumportamentu in una situazione ecunumica à u travagliu à u nivellu di l' instinctu di survival, a ghjente agisce in modu irracionale - per fora, quellu chì s'assumiglia chì una persona ùn sia micca realizatu u so cumpurtamentu.

Un esempiu da a psichiatria prublema K.G. Young. Unu di i pazini hè statu influinzatu da l'archetipu di u Salvatori è chjamò u duttore per fighjà cun ellu in u sole da cuntemplazione u faloferu solidu, è se ti tentarè scuzzulate a testa da u colpu à u vignetu, u falo aghjunse ancu u swing, chì creanu un ventu. In u 1910 Jung, studientu a mitulugia, ghjunghjenu attraversu una descrizzione di l'antica liturgia di u cultu di Mithras, chì scrissi a visione di un tubu solidu nantu à una lume chì vi induve u ventu. A similarità trà sti descripzioni hè oblicu, è in u sughjettu di u paci di l'antichità inconsciente colectiva hà svegliatu.