Chì ci hè voluntarismu è quale sò quelli voluntaristi?

U famosu filosufu di u XIXu seculu - Arthur Schopenhauer hà cridutu chì a vulintà hè a sustantita fundamentali è in u mondu hè omnipresente. A manifestazione si prisenta in ogni aspettu di a vita: a corona di un arbre righjunghja per a lume, l'insemi di grass in l'asfalt, un omu scriveghja per l'autocognificazione è l'autore realizazione. U cuncettu di u voluntarismu, spessu sanu cù una connotazione negativa per u veneru annantu à tempu adatta à i guirreri di u guvernu, cumincendu cù a storia di u munnu anticu (faraoni eggiani, re-babiloni è sacerdoti) è finennu cù a storia muderna (A. Hitler, B. Mussolini, N. S. Khrushchev, LI Brezhnev).

Chì significà u voluntarismu?

A parolla vuluntariu veni da a Voluntà Latina - libertà, volontà. Per a prima volta u termu era utilatu da u sociòlugu F.Tenniale à a fine di u XIX seculu. Cumu significa voluntizismu - azzione in tutti l'esferi di a vita, inclusi a pulitica, a vita suciale - basata nantu à a rapprisintazione subjectiva, a propia propria è ignora i cundizioni veri cunduttivi di a persone.

Chì ghjè voluntarismu - questa dumanna cù i so matrimani, currispondi à e diverse branche di a scienza. U fattore unificanti di cunducta hè a vulintà, contru à l'intruglite. Ignorazione di i cundizioni objetivi porta a disastruous results for the society and the country as a whole. U terminu hè spessu usatu in l'esferi pulitichi, filosofichi è psicologichi.

Voluntarismu in filusufìa

Voluntarismu in a filusufìa hè una direzzione idealista chì assigna u rollu principalu à a vulintaria umana o divina in u sviluppu di a sucità, a natura è esse in tuttu. I fundaturi di l'attuali eranu pensatori è filòsufi: Augustine, F. Nietzsche, A. Bergson, A. Schopenhauer, I. Skott, E. Gartman. Dopu l'alégorie - voluntarismu filosoficu personificà a lotta di l'individu o a natura cù circustanze. In A. Schopenhauer, u voluntarismu va in una cunnessione stretta cù u pessimisimu. I prucessi mundiali di u filosufu, basatu annantu à a fonte di a ceca è inconsciosa, sò cunsiderati insignificanti.

Voluntarismu in Psiculugia

Voluntariu, cum'è una forza cômichi, chì determina tutte i prucessi mentali di l'omu. Avanzate sottu a influenza di sta tendenza di filusufìa - a psicoluggìa prufonda hè furmatu (psicananalisi di Freud, psicologìa analitica di CG Jung). U sustegnu di u voluntarismu, u psicologu W. Wundt hà cridutu chì l'attività mentali di l'individuu hè a più alta spressione di l'attu volitativu.

Chì vulete affirmà u voluntarismu in a psiculugia? I psicologi occidentali di u XIX e primu sirvintu seculu (G. Munsterberg, W. James) interpretonu a vulintà com'è u factor dominante in funzioni mentale. Voluntarismu cum'è interpreti l'effettu di una forza maiurale irracionala, in particulare inconsciente o forza, chì impone u cumpurtamentu di una persona è pruvucà i so azzioni.

Voluntarismu in Socioluggìa

Chì ci hè u voluntarismu in l'aspettu sociale? A Sociologie, cum'è una scienza, studia assai fatturi in u sviluppu di a sucità è l'individuu. U cuncettu di u voluntarismu hè cunsideratu in u studiu di a sociulugia di u cumpurtamentu di e massi è e so regularità. Ricerca di motivi è intenzioni di i persone, chì sò voluntarii è indipindenti nantu à scelte murali. A rializzazione di u desiderate in questu casu ùn hè micca basatu nantu à circustanze ovevule è ùn ùn conta micca e pussibuli cunsequenze.

Voluntarista - quale hè questu?

A famosa frase di u Rè Sun Louis XIV: L'statu hè me! carattirizza u regnu di Francia comu vuluntariu. A storia da l'antichità à l'offerta attuali parechji esempi di l'influenza distruttiva di l'idee voluntaristiche. U vuluntariu, in u so dissimulatu suciale di rializà ciò chì vole, crede chì u seguitu cumpiacu vi benefessu di tutti. Qualchidunu mumentu sò bè ​​per ghjunghje. A palesità di u voluntarista à u listessu tempu pruspiratu, hè risuscitatu - stu fenominu cunnisciutu cum'è u cultu di a personalità era particularmente chjaru manifestatu in u XX sèculu. Voluntarii cunnisciuti:

Voluntarismu è fatalisimu

I principiali di u voluntarismu sò, in fattu, l'oppostu di u fatalismu, è se u voluntarismu pigghianu u primu locu per a vulintà, allura u fatalismu hè a fede in tuttu hè predeterminatu da quì. Fatalisti sò e persone chì ùn anu micca ricunnisciutu u so rolu attivu in u prucessu creaticu di l'essenza è u rolu principali hè attribuita à i dii è u destinatu. Fatalismu è Voluntarismu - i sistemi di u mondu cosi emergenu da representazioni mitulogichi è filosofichi.