A maiò spessu, i pussibuli di i misgi in u sguardu puderanu stabilisce u pensamentu di a pet. A quistione naturali hè, hè una diffarenza di a ghjochi di u mondu di l'animali è l'animali è quale chjamanu i gatti?
A visione di a città ùn hè micca solu l'unicu modu per avè l'infurmazioni visuale à l'ambienti, in ogni modu, in quellu culore hè vedutu u mondu di u cat - da a dumande più frequenti.
U prucessu di visione include e seguenti categorii:
- Sensibilizà à a luce.
- Soscibilità à u muvimentu.
- Range di u campu di vista.
- Percepzioni di percepzioni.
- Visione di culore.
Per i primi quatre indicatori, a vista di u ghjattu sopragh superiorità à e caractere umana. Ma finu à pocu tempu ci hè una pregunta aperta chì i misgi vinu u colore. I scienti credi chì per l'animali caccià a notte, u ricunniscenza di culore ùn hè micca impurtante per a survival in u cursu di l'evoluzione, è per quessa chì anu una capacità ridutta di a perception visuale.
Quanti culori si vittinu i misgi?
Perchè u ricunniscenza di u culore mette i cones, chì sò i fotoreceptori situati in a retina di l'ochju. In l'omu, ci sò trè tippi ( verdi , rozi , blu) è ogni ghjornu hè rispunsevule per ellu ricunnosce u culore pertinenti di a varietà. Assai animali anu duie tipi di cones, è perchè ùn anu micca percizzatu una parte di l'spettru, cum'è colourblinds. Ricerche ricerca ha statu affirmatu chì i misgi vinu i culori cum'è un principiu similaru à l'omu, ma l'imaghjera hè cum'è cundottata da a nebbia, è l'incruciate annantu à i vilidi, è i culori ùn difenu micca in saturazione.
Inoltre, parechji culori anu parechje in un scuole differenti, per esempiu, u russu hè di greyish-green. Ma a varietà di tonalità distintiva di grisgiu hè assai più riccu ca l'umanu. Questu hè u risultatu di adattà i misgi à a vita in cundizzioni di lumera lumera.