Cumu si vede di i cani?

Qualchissia chì hè stata una stofa di quattru pezzi, parechji ghjurnati in i so ochji intreprendi di u cunsigliu. Capisci quasi tuttu, spressa gioia o tristezza, ma ùn pò dì micca à u maestru. E chì prucessi si succeranu in a so testa? In chì culore duveranu i genitori vede u mondu cun noi? Se legiu stu articulu, significa chì avete statu ancu interessatu in queste quistione più d'una volta. I scienzi sò longu u studiu di cane, è parechji di e dati obtati da risidenza di longu esperimenti, perchè parechje persone seranu un pocu imprevisu.

Quanti culori si vedi u cane?

Ricerimenti, avemu assicutatu chì i ghjovani vedenu u munnu comu biancu è biancu. Questa opinion hè stata mista. A visione di a città di i nostri animali hè una cosa distinta di l'umanu, ma ancu ùn si pò micca esse chjamatu ciutu di cecciu. Hè solu chì i sti animali ani una struttura di u visu unipoce. In a retina sò cunti spechjusti di a sensibilizazione di u culore. Ogni criatura viventi sò speciali. Quelli chì perceive u culore rossu, i nostri amici di quattro capelli ùn sò micca. Ombra durata è verde cun un tinte tintu amaru, ponu esse confusati. È u canne blu-verde per i cani in generale pò esse cum'è una carta bianca.

I cani si vedenu in u scuru?

I scientisti di i nostri animali di quattru fugliali sò referenu cum'è animali transienti, chì sò assai orientati per u ghjornu è in una notte fula. I pezzi sensittivi di u lume sò assai megliu accunciati in elli ch'è in l'omu. Quessu permetterà i cani per distinguish più sfracicatu di grisgiu. Dopu à u portu, a maiò parte di noi ùn vede nudda senza lumera, ma i cani cuntinuanu à sienti còmpiu. Hè pruvatu chì in a notte l'ochji sò 3 o 4 volte megliu di l'umanu. A retina di i nostri pupi hè divisu in settori. U settore più bassu assume l'excecenu luminu, chì face u pussibile per vede bè in lumu luminoso. U settore supranu hè chjuccatu cusì à rinfurzà a visione di a notte.

I cani sò predaturi, è per elli hè assai impurtante per determinar l'ughjettu di caccia à ogni mumentu di u ghjornu. Capisce megliu una destinazione in mudellu di un uvatu fissu. Questi animali sò capaci di vedà u ​​vostru muvimentu in una distanza di quasi 800-900 metri. Ma se u ghjoccatu hè chjucatu, u velu sensu sensu di quattro puliticu hà avutu solu metri di 600. Hè per quessa chì a persona scappa a percepzione perchè à perdi ghjacari com'è ughjettu di caccia.

Cumu si vede di i cani à vinu stretta? Hè pruvatu da l'experientzia chì vicinu à a cosa per i cani sò veste un poc vague. Ma a ghjente pò facilmente centrà in i sugetti vicini. I nostri fratelli ùn sò micca mio-mio vìsiè, cum'è qualcunu pensate. Ancu anu un pocu perspettiva (circa + 0.5 dioptuli). N'autra diffarenza entre i cani è l'omu hè chì l'ochju di a persona hè nantu à u listessu arduru, è quì sò quì, i sti ligami divergienu ligremente à i costi, circa 20 gradi. I chjassi citati depende assai di a razza di l'animali, l'estructura di u cranu in parechji animali pò varià assai. Comparare, per esempiu, u capu di un pug , u Pekingese è di u pastore Germanu . Ma in ogni casu, u campu di a visione di questi animali serà più forte di ciò chì avemu avutu cun voi. I nostri cani sò una figura olistica micca solu da ciò chì vede cù i so ochji, ma in parechji mane dipende ancu di u sensu di l'olfattu è l'audizione.

Hè cresce chì i rocche cù l'arechje à pienanu, in u primu locu hè u sensu di l'oliu. E in animali cù l'ore persone (pastori italiani è altri) - l'ore hè megliu sviluppatu.

A quistione hè chì i ghjacari videranu u culore, avemu digià cunsideratu. E chì stampa perveninu nantu à a TV? I nostri televaccuti sò dispostu à i persone. A freccia di quadru hè tali chì l'animali ùn pò micca vede l'imagine normale nantu à a pantalla (per i cani ùn deve esse micca menu di 80 HZ). Invece di u filmu, i Bobics è e Piani vidinu una meltesenia. Ma i novi televienzii cù una freccia di 100 Hz per i nostri fratelli più chjucu ponu interessà. In l'Occidenti, ancu hà cuminciatu à sparisce e lichte speziale per animali sarcastice