Fremia Hemorrhagica con sindrome renal

A fegha Hemorrhagica cù sindromu renal hè chjamatu a malatia focali virali aguda, chì hè carattarizata da parechji sintomi:

A malatia hè ancu chjamata a Farfalla hemorrhagic Far Eastern, a freccia hemorrhagic Manchurian, nefropatie epidemica scandinava, nefro-nefritis hemorrhagic e so on. Sinonimi di a malatia hè stata à u fattu chì i primi studii d'estensi chì permettenu stabilisce a so natura virali si sò rializati in u Far East of Russia in u distanti 1938-1940.

Cause di a malatia

In l'Auropa, i patogeni è i vectors di a malatia sò a vole rossa, u ghjornu di u cursu, a vela russa-grisiana è a fasa di casa. U virus da a frebba emorrage hè transmititu da i rointrini à i persone attraversu i viaghji respiratorii, per esempiu, per u metuu di u polu. A seconda manera di trasmissione di u virus hè cuntattu cù u trasportatu è l'ogetti di l'ambiente esternu, per esempiu: paglia, fenu, scolpite è simili.

Ci hè ancu un riscu di cuntraiente a frebba hemorrhagic quandu manghjò i manciari chì ùn sò micca state trattati in tenza, è ancu quelli chì sò stati contaminati cù cumpagnie.

L'impurtante hè u fattu chì u virus ùn pò micca esse trasmessi da persona à persona, per quessa, quandu si contactanu à u paci, ùn hè micca necessariu d'utilizà una gasche dressing e altre equiptu protettive, paura di cunsiquenzi negattivi in ​​forma di frebba hemorrhagic.

I sintomi principali di a frebba hemorrhagic

U periodu di l'incubazioni dura una media di 21-25 ghjorni, in certi casi, pò varià da 7 à 46 ghjorni. Uni pochi ghjorni nanzu à l'iniziu di i primi simbulici di l'apparizione di a frebba foghja renale, u paci ùn spiega maladiè, debilitate è altri fenomeni prodromali. I primi trè ghjorni di manifestazione di a frebba hemorrhagic in u paci di questa ci hè una temperatura alta (38-40 ° C), chì pò esse ancu accumpagnatu da i chills (in certi casi), a malatia di a soffra, a debule è a bocca seca . In u piriu iniziale, u pacchju suprana u sindromu di "capuz" - iperimisimu di a pelle di a fàccia, u collu è u bòte superior. Hè per via di a scunfitta di questi issi spazii di u pelle chì u simunaghju hà ricivutu un tali nomu.

In u piriu febrile, chì vene dopu à l'iniziu, a tampiratura di l'infizziatu ùn hè micca diminuite, mentre a cundizione s'agrende. A maiò spessu, da u seculu à l'undisimu ghjornu di a malatia di u paci, i doloresi in i bassa istormi sò disturbi. Se ùn vanu dopu u quintu ghjornu di u cursu di a malatia, u duttore hà tutte e ragione per dubbità u diagnosticu. Parechje dopu l'apparenza di u dulore, u vucu sproporziunatu chì hè accumpagnatu da u dulore in l'abdomen. I prumossi emeticus ùn dependenu micca di l'alimentu presu o altri fatturi, per quessa impeditu di vede. Cù l'esaminazione, u duttore ponu osservà a pelle seca in a fàccia è u collu, cunghjunzione è puffiness di a parpelle. Tutti issi sintomi ultimefùrinu a prisenza di a malatia.

In più, in certi pazienti, i sintomi severi di HFRS pudete sviluppà:

Tali complicazioni sò stati trovi in ​​più di u 15% di quelli infettuti.

U simbulu più caratteristicu di a frebba hemorrhagic hè a danni di rinu, chì hè osservatu in tutti i malfattenti. Stu sintimu si detta cù l'aiutu di una pulita di a faccia, una reazzioni pusitiva à l'esaminazioni di u sintumu di Pasternatsky è a cugliera di e parolle.

Duranti l'epopea di dannu in l'organu, a temperatura di u pacictiu hè normale, ma l'azotemia si sviluppeghja. U paci hè sempre sedente, è u vòmitu ùn manca. Tuttu chistu è accumpagnatu da lethargy, u malu di rilassu è lentizza.

Da u 9 à u 13 ghjornu di a malatia, i vomiting, u cechjaru anu ancu sparitu, ma a persici di debule è sequenza in a bocca. A pacienza ùn esce da esse disturbatu da i dolori in a bassa è l'abdomen, perchè l'appetite torna. Gradually by 20-25 days the symptoms decrease and the period begins.