Scarlet fever in adulti

A scarle fever riferisce à e malatie infizziosi chì affettanu l'umanità in tempi antichi. In ogni modu, in u cursu di l'evuluzione, i persone sviluppati, è se prima di a febbra di scarlatina hè stata cunsiderata una malatìa terribili chì invariabilamenti porta a cumplicazioni chì stanu a vita, oghje hè purtatu da parechji in una forma faciule.

A malaria scarleti spessu influenza solu i zitelli chì a so immunità hè sempri dèbuli per sustene a bacteria persistente. È assai persone anu una quistione chì l'adulti anu malatu cù a febbra di scarola, crede chì questu hè solu una malatie "nena". Sicura chì l'infizzione ùn importa micca à quale età hà u corpu, perchè hè impurtante solu chì u sistema immunità hè debilitatu. Chì a frebba scarsu hè malatu adulte è zitelli.

I sintimi di scuru scarlatanu in adulti

Signs of scarlet fever in adulti pò esse vistutu da prima di una settimana dopu a infezzjoni, è in certi casi in dui simani. Hè dipindita di quantu immunità hè capaci di suppressione l'infezzione.

A temperature cù a scarluzza raramente supira a 38 gradi. In questu casu, u paci ùn pò esse turmentatu da e maloforsi, u statu emutivu depressu, a debule. Un signu chjaru di sta maladie hè un vucu vòmitu, dopu à quale a garganta cuminci à afflittu dopu qualchì ora.

Signs esterni di a frebba scarsa sò u ghjornu dopu a frebba è vomiting:

Siccome a frebba scarsa pò esse affettata, ùn ci pò micca esse sintomi chjucchi: per esempiu, ùn ci hè micca frebba, o a faccia ùn hè micca copertazione cù spots rossi, à disprezzu à l'altri parte di u corpu. A forma luminuca di a febbra di scarlatta ùn sia micca scrittu pussibbili cumplicazioni:

  1. Relapse. Questa hè una di e forme di cumpulizioni, quandu qualchì sette simane da a malatia una persona si mette novamente.
  2. Angina. Inoltre, a frebba scarsa pò esse cumplessa da l'amigdalitis, in u quali i nodi naziunali in u collu s'imbruta i diventanu dulurosa nantu à a palpation.
  3. Otitis. A infezzjoni cù trattamentu improperu o immaginà enfasi facianu l'affari mediu.
  4. Inflammazione di i rina . Avà issa cumpetizione riguarda raramenti, però, hè assai probabbli.
  5. Reumatismu. A febbra di Scarlet hè ancu pruvucatu una exacerbazione di reumatismu.

U tempu di incubazioni di a febbra di scarlatta in adulti hè di circa 10 giorni.

Comu trattà a febbra scotia in adulti?

U trattamentu di a frebba scapularia in adulti hè quasi a stessa cum'è a cura di i zitelli. A sola diferenza hè a dosa di i medicazione.

  1. Resto camere. A persona pò esse ingressu solu in casi maiori, per chì u trattamentu hè fattu in casa. U paci hè bisognu di urganizà una stanza separata è furnisce un colmu. Ùn hè cunsigliatu di purtassi a malatia "nantu à i ghjambi". Inoltre, u paci hè attribuitu un pane separatu, chì hè bagnata. Hè desirabili chì u sughjettu hà un minimu in cuntattu cù u mondu esternu, postu chì a bacteria di scuru scarica viaghja per un tempu assai longu in u ambientu esternu, è puderanu causarle una rinfrisca.
  2. Antibiotici. L'agenti antibatterichi di a linia di a penicillina infieranu l 'infizzione. In casa, u trattamentu hè prescribed tablets, è in injettazioni in patient. Pò esse amoxicillin, retarpen e so analoghi.
  3. I decongestanti. Per rinfreserà inchinu di a farinella, u duttore pò prescrive droghe antiallergici - cetrina, allergens è simili.
  4. Vitaminosterapia. A vitamina C stimulu l'immunità, cusì in cundizioni di infizzioni, aiuta u corpu.

A prevenzioni di scarlatina in adulti

Mèturi preventivi consistanu, principalmente, in l'observazione normativa sanitarie - chì insulanu a pacienza, dettendu individuali persunali (pratiche, toalla). Streptococcus pèrdite a temperatura alta, cusì tutti i cose chì un pacifanu ha usatu sò sottuvi un trattamentu calore.