A dea Vesta hè missu in u mitu di i slaves, grechi è romani, ma u vveria in ogni locu in u so modu. In certi racontu, hà urdinatu u focu, in altri, era chjamatu u guardià di l'imperu, in a terza era l'precunioru di a Primavera. I slaves sempre suntuously celebrated the day of Vesta, è e zitelli chì servenu, tutti i nazioni cilibbrati per separà.
Quale hè Vesta?
Vesta hè una dea di quale u paese di i stati attribuiau e so proprietà è u patronatimu, i slaves, i Rumani è Greci, rapprisentate di modu diversu, ma era assai cumunu in queste interpretazioni:
- Trà i pòpuli slavi, Vesta personificò a razza aria, era una evidenza chì avìanu guadagnatu a saviezza di i dii.
- I Rumani eranu sicura chì Vesta hè natu da i dii di u tempu è u spaziu, perchè l'apparenza di una flama.
- Li grechi chjamaru a dea Hestia è era veneratu com'è u guardiastru di a flame sacrificale è a famiglia. Ritruvaru una donna bella, generosamente dannu supplicanti ciulonu.
Dea Vesta di i slaves
Vesta hè una dea Slavica chì i nostri babbi, cunzidiravanu chì a ghjovana più nova di a dea Marena, crèdenu chì Vesta hè a dea di a vendita brindendu bona nutizia à a terra, è presaggiu u principiu di a natura ciurata, u prevalenza di a lumera nantu à a bughjura. U so putere era assuciatu cù u focu, ma micca com'è forza punitiva, ma cum'è un mondu animatu è rinvivante. Pi chjamarà a dea di l'abitazione hè pussibile, 8 volte à circundà a casa, pricate à a listessa ora a bona furtuna è a felicità. Hè una cridenza pupulari chì e donne, lavatu da friddu l'acqua - u regnu di Vesta, sarà bella è eterna ghjovana cum'è ella.
U ghjornu di a dea Vesta in i slaves
In i populi slavi, u nome di Vesta s'assumiglia à u "messagiu", si pensa chì a venuta da a primavera hè a migliore notizia dopu un friddu invernu. Ci hè 2 versioni riguardanti a data di quandu i nostri babbi hanu honored this dea:
- A maiò parte studia studiamu chì u ghjornu di a dea Vesta cresce u 22 di marzu, era sempre cilibratu cù festighes magnifichi è pancakes invaribbly baked - un simbulu di un sole caldu.
- A seconda versione di u ghjornu di a celebrazione di a dea - 2 di dicembre - hè un friddu, quandu i curotti custarannenu ceremonii spezializati à l'alba, fendu l'omi. In l'antenati di l'alba fù cunsideratu un simbulu di i vantaghji di a lumera nantu à a bughjura, perch'elli u chjamà prima tempesta è calore per a famiglia.
Quale hè u vesteddu in Roma antica?
A dea Vesta di i Rumani era in una pusizioni particulari, a so imatge hè assai contradictoria. Ci hè una evidenza chì:
- Vesta hè u primu di i dii, nascita di u diu di u tempu è a dea di u spaziu, perch'ella ùn hà micca messu l'estatua.
- A dea era reverendu cum'è una virginità chì si rifiutavanu di allianza cù Mercuriu è Apollu. Un mitu hà sopravivutu, supposedly Vesta hè molestatu da u diu di a fertilità Priap, ma u sceccu u svegliu cun un rivais.
- Tempiu Vesta, i Rumani anu glurificatu in particulari, a so hearth hè chjamata simbulu di a prosperità di Roma. Era chjamata "a dea di u focu di Vesta", a chjamata in u tèmpiu era da creme constantemente. Ci hè una versione, suppostite a tradizione di u focu eternu in un onore di i difendenti di a patria s'assumiglia a tradizione di venerazione di Vesta.
Chì cercu u priestesses chjamanu a dea Vesta?
Chì era u nome di a sacerdotessa di a dea Vesta? Sò chjamati Vestal, e zitate sò stati rigulari seleccionati per serve di godessi. Musts vestale eranu:
- s'assumiglia famigliali eminenti;
- hè bella è chjara;
I piccieti viviranu in u tèmpiu, u so serviziu hà tutte 30 anni. Per i primi deci guariscenu cerimonii, passanu i deci anni, è l'ultimi 10 anni hà insignatu vestali giovani. Solu appressu chì a sacerdotessa di a dea Vesta pudia turnà in casa o si maritassi, dopu à a fine di u serviziu, eranu digià chjamati "micca per via": elli sò u dirittu di maritari. I slaves, invece, chjamà Vestami i ghjovani omini, chì sapìanu tuttu di cunservà a casa. E li picciotti chì ùn sò micca pronate per u matrimoniu sò chjamati "micca per u modu", è u rituali hè chjamatu u matrimoniu.
Dea greca Vesta
Quale hè a dea Vesta da i grechi? Quelli paesi credevanu ancu chì a dea Vesta hè a patrona di u focu è a casa, ma era chjamatu Hestia altri. U so focu principalu era a flama divina di l'Olympus. À l'altri, a dea hè illustrulata com'è una bella donna in un mantellu, prima di ogni cosa impurtante era sacrificata. In l'antichi hymnes hè famoso, cum'è a "donna verde-haired", cù a so dumanda per a salute è a salvezza di a famiglia.
Miti nni dicenu chì i genitori di Hestia eranu i dii Cronos è Rhea, è Zeus - u fratellu minore. Perchè u fattu chì a billezza hà mantatu a so virginità, chì ghjuramentu u capu di u diu supremu Olympu per guardà a castità, Mercuriu hà ricunnisciutu u più veneratu. U postu di a dea Hestia hè stata situata in u centru di a casa, hè stata prima per sacrificà, a so hearth hè stata cunsiderata simbulu di vita di famiglia , a felicità chì hè stata fundata nantu à a castedità di a mòglia.