Ciudad de Cartagena, Spagna

In a regione autonoma di Murcia hè un petit portu meditarraniu di Spagna - a cità di Cartagena. Ùn pò esse chjamatu grande è numerosa - Ci hè più di più di 210 mila abitanti. Se parlemu d'induve hè Cartaggini, questu hè a costa di u Sud-Est di u paese. Questu setticu hè stallatu in una zona llana, in a costa sur di a penisula di Palos in una piccula parti. In a parti nord di Cartagena hè circundatu di muntagni, è in u sudu-ovest - da a muntagna. Malgradu u fattu chì a cità hè un grande centru industriale di l'Spagna, ci sò parechji siti interessanti. Cusì, vi diceremu di ciò chì vede in Cartaggini, bonu, serà più faciule per voi di pratiche u vostru itinerariu turinariu.

Storia di Cartagena

A cità hè stata fundata assai tempu - a prima menzione di data data di u 227 aC. Cartagena hè stata fundata per u generaliste cartagginese Gasrubal in u situ di l'anticu settlement di Mastia. In principiu, u stabilimentu avia datu u nome di Kvart Hadast. Dopu à a Guerra Punica, a cità hè stata cun l'auturità di l'armata rumana è divintò cunnisciuta com'è Cartagena.

Durante u regnu di i Rumani, Cartagena tilchulu u so picculu. Cù a fallia di l'Imperu Rumanu, a cità era cunquistau da i barbari, dopu chì i Visigoti, diventonu a capitale di a pruvince spagnola di l'Imperu Bizantinu. In u 1245, Cartaggini fu annessi da u rè Alfonsu X di Castiglia. Gradually, a cità hè stata turnata in u portu militari militare più impurtante, ci sò custruiti edificazioni difinsi. U puntu era spessu involuvutu in diverse guerri. Dopu à u XIX sèculu, l'ecunumia è a industria minera sò sviluppati quì. Ci hè un fattu interessante: Cartaggini era l'ultima cità per rinunce à e truppe di u dictatore Francisco Franco durante a Guerra Civile in u 1936-1939.

Cartagena, Spagna: attraversi turistiche

L'antica storia di a cità abbandunò una grande marca in a so vita reali. A maiò parte di i punteddi riferenu à l'era di a dominazione Rumana. Eccu, per esempiu, sò i restumi di u teatru romain. Hè struitu in u primu seculu AD sottu u Imperu Augustu. A data, hè stata restaurada è diventata in un bellu museu, induve pudete acquistà cù a storia di a cità è u so architettu. Restos e ruins di a colonnade romana, a torre per l'eterna di La Torre Ciega è l'Anfiteatro Romano, elementi chì sò stati utilizati per custruisce a piazza di toru, l'assemblea architectural Decumano.

Frà l'attrazioni di Cartagena si trova i ruins di a cattidrali di Santa Maria de la Vieja. U bastimentu hè stata custruita in u 13u seculu, ma duranti a guerra civile hè stata distrutta. Inoltre, monumentu significativu di l'architettura di a cità sò u casteddu di La Concepción, a furtizza di a Natchez, l'agliu di Paseo d'Alfonso, u Palazzu d'Aggir è assai altri edifici. Quandu visitanu a cità, quasi tutti i turisti anu bisognu à i so altarji à a base navali più grande di l'Europa è di u Staff Navale.

Vistu valutà è nantu à una fonta monumentale incantu. Hè un perale di submarine, utilita prima com'è mudellu di u primu submarine spagnolu da u 1890.

Quadri pittorescu è culuriti await turisti in u Mar Menor. A laguna cusì cusitjata, chì hè siparata da u Mari Mediterraneu per un istmu sicilianu. A laguna hè pocu - circa 7 m, ma l'acqua, nè limita è salata, calienta à e altitudine temperature. Per quessa, a tempghjera di nuvola dura da u principiu di primavera à a fine di u vaghjimu. Pudete ripusà à a spiaghja solu micca quì. Arcuni di e prime platea di Cartaggini sò in u centru di Costa Calida. True, in ogni locu a costa hè rochida è precipitusa.