A schizofrenia hè unu di i prublemi psiatriati chì sò accumpagnati da i hallucinations, delusions, distorsioni di i stereotipi di cumpurtamentu, di a mania, di a transformazione di e reazzioni psiculocu è di manera inadecuate di pensà. In regula, durante u cursu di a malatia una persona perde a so persunità è u cumpurtamentu standard. I casu di l'esquizofrenia ùn sò micca determinate à a fine. Questa mistura misteriosa si faci in i zitelli, adulescenti, adulti di i dui sessi.
E cause di l'esquizofrenia
Determina chì una persona hè malatu, pudete per monitorizà. Periódica, ci seranu l'hallucinazioni, l'illusioni, l'indistinctu parolle, u paci paci parlarà cù e voce chì sente in a so testa. Comu regula, questi parsoni sò astutichi è depressi, chjusu è limità.
A cumunità scienzia crede chì una malatizza cum'è l'esquizofrenia, i causati pò esse u seguente:
- predisposizione genetica;
- fatturi prenatali (per esempiu, u sviluppu di l'anormalità di causa di prublemi cù u sviluppu fetitali infittivi);
- fatturi suciali (u fondu di l'urbanizazione cuntribuisci à u crescita di anormalità mentale);
- Esperienze da a zitiddina prima pò causà schizophrenie;
- fatturi ambientali;
- traumu di u culu durante u travagliu o immediatamenti dopu;
- isulamentu suciale;
- L'alcoholismu causanu schizophrenia è una persona, è prumove una mutazione genetica, per quale a malatia pò esse di sviluppà in i so figlioli;
- L'addiction porta à u sviluppu di l'esquizofrenia è a mutazione genetica, simili à l'alcohol;
- Qualchì sali forti, i spirienzi è i trincelli pò esse un puntu di iniziu per u sviluppu di a malatia.
Hè ancu interessante chì qualchissia di e cose di una malatìa, cum'è l'esquizofrenia, pò esse micca a causa. In altri dritti, no tutti l'alcoolichi si scrivevanu schizophriani, è micca sempre a presenza di locu in a famiglia denota a malatia inevitabbile di i descendenti. Questi sò assai prubabili capaci, chì aghjunghje a probabilità di sviluppà a malatia.
I razzii di u sviluppu di l'esquizofrenia: l'ultimi scuperte scientifichi
Per via di a longa ricerca, l'esperta accunsenu à l'opinione chì i sintomi di l'esquizofrenia sò u risultatu di trasmissione impropritude è di trasfurmazioni di l'infurmazioni in u culu umanu. Questu hè dovutu à l'impussibilità di l'interazzione normale di e cèl·lula nervosa, chì in u modu di solitu si trova com'è un metabolisimu speciale. In più di scopre stu patronu, i scientisti anu scupertu a mutazioni genetica chì anu pussutu diventà a chjave per sguillà a causa di l'esquizofrenia.
In più di 600 pazienti è i so genitori sò stati studiati. Anessi anu manifestatu chjaramente chì a mutazione di i geni, chì hè presente in i pazienti, hè absente da i so genitori. Stu fattu hà permessu di ghjustificà chì e mutazioni à u livellu di u genu hè unu di i motivi di u sviluppu di sta malatia. Hè cunnisciutu ancu chì stu tipu di mutazione ponu distrughjini u componente di prutezione di u cori, perchè i bonds
Stu stissu scupertu pò ancu esse impurtante in u trattamentu di l'altri prutezioni psichiatri chì anu pulitariu in i cungregulati in u core. In ogni casu, finu à a data, ùn hè micca evidenza perchè chì l'esizquifrenia è l'altri malatii sò u risultatu di e sti mutations à u livellu genu.
Grazie à l'esercitu di i scientisti, i generazioni novi di novu di e dispusitivu rigulari sò appressu chì effetivamente soppressinu i sintomi di l'esquizofrenia è permettenu à una persona per retraduate pocu à a vita nurmale cù solu mantenimentu di mantenimentu.