Fenech cum'è una mascota

Fenech - un raposo, raviatu in i deserti di l'Africa di u Nordu. U nome di l'animali si vènsenu da l'fanàticu arabu - "fox". U pesu di u chanterelle hè di circa à 1,5 kg, a largu di u so corpu hè di 30-40 cm, senza cunsiderà a cuda. A cuda di fennel è assai longu - finu à 30 cm.

Fenech in a natura

Hè u fondu di u Fenile, ci hè sempre assai calore. E so pecuri spiciale, 15 cm longu, aiuta per friddu u corpu di l'animali è a prutege da u calore. E ciappula à i pedi di l'animali li permette di corse nantu à a sante.

Fenech prefiere dwell in aggrovani di grass o arbusti petits. U sironu com'è guasi e un refuggiu, è una fonte di alimentazione. L'animali dugenu i so toccati cun assai movimenti è vanu cù a so famiglia. Feneki sò nutturna.

Fenech, o raposu steppe, manghja radichi è frutti di pianti, insetti, picculi vertebrati. Senza acqua, un picculu animalu pò stà per un tempu assai tempu, riceve u liquidu necessariu di e boli è di e piante chì manghja. Inoltre, i vitture sò assai ricci, anu sempre l'alimentariu.

In 8-9 mesi, i fenici righjunghjenu a pubertà. Questi isulani ripigliannu una volta annu. A zucchina fiouvule cù u pesu pianu solu 50 grammi. Finu à u cucciu di dui settimane, a mamma resta cun elli in u den, u male si trova l'alimentu. Ogni pareghja di Pheniks si stalla in un lettu separatu, sti animali sò monogàmichi.

Abitati di u feneka: Sahara Centrale, Sinai è a Peninsula Arica, u Marocu sittintriunali, in u Sudan è Niger.

Contenuti di u feneka in casa

Fenech hè l'unicu raposu chì puderete tene à a casa. Ma mantendu una casa feneka hè tantu più difficiuosa ch'è un cane o un cat.

Questi animali sò nutturna, cusì à a notte ponu dà i so ansiedate di i so duminanti, chì ghjè in a notte hè megliu esse abbandunà u feneka in una stanza separata.

Chanterelles feneki in casa sò bè ​​è cun tranquillità cù l'altri animali. Ma, siccomu u focu hè sempri un animali salvaticu, è hà cuminciatu à vive cù i ghjente solu solu, quarchi àutri animali domestici ponu pruvucà una foxa per l'aggressioni. Per a stessa ragiunità, ùn pudete micca cumprà una feneka se ci sò i picciotti picciriddi in casa. Ma i misgi è i fenici pò ancu ghjucà nunda.

Queste di volpi sò assai mobili è anu bisognu di assai spaziu, perchè un petit appartamentu ùn viaghjanu micca. Ideale serà un spedore aviari o un spaziu separatu, in quale a cundizzioni di u fossu serà cusì vicinu naturali. Ùn si scurdanu di a prima vista di una feneka. U alto rughju pò dannà l'audizione di l'animali, per quessa hè necessariu per a prutezzione di sonu forti.

In a casa induve a chanterelle vive, deve esse assai calda, perchè vene da i piazzi. Se u phene fretu, hè assai difficiulmente di curà, è quarchi vota poti mori per un friddu.

À mediu, i fedi vinu 10-15 anni. Cù u bè trattatu è u cura adattatu, questa bella chanterelle pò vive è più.

Caring for a petem

Per piglià una feneka à a so casa hè megliu cà una petite, è principià immediatamente per educà. Ùn pudete micca chiancià à u zurriu o cunfundini movimenti cun ellu. Chanterelles sò assai timidi. Hè difficiuli di furmà, sò sempre duminati da l'instinctivi naturali. Ma si avvìnanu usatu à a rachetata veloci.

Mentre a piantazione di a casa di a foxa, parechji ùn sanu micca quale hè u phene cum'è nantu à a vulintà. Pudete furnisce cù fugliale salvatichi (cereali + carne magre), in parechji mammifoglie cù insetti è ragnotti. Pudete ancu alimentate l'alimentariu secondu di gattini. Ùn vogliu micca dà l'alimentanu da u tavulu à volpe.

In anticipazione, cura di i ghjucarii chì pò esse gnuttuti. Inutili, u fenomenu accumincià à gnaw ghjuvelli è i filieri. Inoltre chì ellu cuntene un cuntinuu cù a sante.

Hè necessariu per vaccinate in u tempu. Adatta per tutti i vaccini per e cani.