I primi aiutu per u sagnu

Hè cunnuscitatu chì l'assistenza pronta è puntuale cun sagnante pò salvà a vita di una persona, se a so cundizzioni hè assai difficili. In ogni casu, ci sò ancu casi tràggichi casi in quali hè necessariu di fermerà l'hemorrallamento: per esempiu, cun un ligne cut in glass. Sì ùn avete micca firmà u sangue da u tempu , ùn micca attaccà o desinfectate, postu pò esse cumplicatu di a cundizione di a vittima, à a perdita di a cuscenza è u sviluppu di l'infezzione.

Tipi di sangu e primi aiuti

Ughjulazione cunnuttiforme hè divisu in trè categorii, secondu cumu seculeze chì sò tissuti sporciati:

Prima faciulugia per i sangu

U primu aiutu cù l'heureus capillari hè abbastanza sèmplice: avete bisognu di disinzià a ferita, anu u cuteddu è stende, ma micca assai ristretta per chì l'area di a pelle ùn ponu micca veramente blu.

Per parènesi di purgà più veloce, u friddu hè appiicatu à a ferita, invece, da u ghjacciu pò diri à l'infezzione, hè megliu utilizà l'uggetti di metalli in casa chì sò trattati cù un 96% d'alcol. Prima chì l'ughjettu hè trattatu cù l'alcool, hè megliu di enfilaru in u freezer.

Per distinguish l'heureuse capillari di l'altri hè facilemente abbastante:

Primi aiutu per u saldamentu venoso

U biancu venoso hè più difficiule di firmà, perchè in questu casu, a pèrdita di sangue hè significativamente accelerata è u danni duve una prufundità media. Se u sanguiu hè un tipu venu, appuntamentu aduprate un attaccamentu di pressa in a ferita. In ogni casu, u vestitu ùn deve micca esse innecessatuamente strettu è, in u stessu tempu, debilitava, postu chì in questu suprattuttu a so presenza ùn hè senza significazione.

Dopu l'appiccicate u vestitu, avete bisognu à guardà cù cura per a ferita per 10 minuti - sì chì u sangue facia più prestu, perchè pò succorsu cun un vestitu débil. In questu casu, un puddaru strettu deve esse strette più strettu. Se u membru hè dannighjatatu, pò esse risuscitatu à u livellu di u core, perchè u sangue fala pocu intensivu. Allora, per 40 minuti, una compressione fridda hè appiicata à a ferita, chì hè sustituitu cum'è si calenta.

A diffarenza tra u biancu venoso di l'altri:

  1. U sangue hè scuru.
  2. Cursu intensivu.
  3. Ci pò esse u curaghju.

Prima prugramma per a saldatura arteriale

U primu aiutu per a hemorrhagia arteriale avissiru esse u più prestu, ma in casa, ùn hè micca sempri pussibule di furniscia aiutu cumplicatu di sta natura di i saldatura. U locu induve l'u dannu hè statu risuscitatu, è da una untura stretta hè stata appiicata cù un puddu elasticu. U bandaggiu hè posta nantu à a ferita uni pochi centimetri.

Difference of bleeding arterial:

  1. Sangue di un rossu rossu rossu.
  2. Hè carattarizatu da "pulsating" flussi à u latru di u core.

L'urtaggi per u sguardu distingenu micca solu in prufundità di danni, ma dinò chì hè internu purgatu o esternu.

Prima prugne per u sdrughjamentu internu

  1. I bleeding externu sempre adupranu disinfezzioni è vestiti. L'applicazione di cumpressione fridda hè topica solu per i tipi capilarità è venosa: l'hemorrardia arteriale ùn pò esse ridutta di u friddu.
  2. Per aghjurnà a stopping of bleeding extérieure pò ancu esse fattu da cambià a pusizione: se si danate, a parte da averia sia più forte o à u core.

Aiutu cù internu internu

  1. Aiutà incù u sangramentu gastru hè di assicurà a pusizioni curretta di a vittima: ùn deve esse in una position semi-seduta. Aduprà una compressa fridda à l'abdomen cù u ghjacciu pò esse ridutta a perdita di sangue.
  2. L'assistenza per a hemorrhage pulmonaria hè ancu custituita in a pusizione curretta di a vittima: deve dettà nantu à una superficie plana è dura. Questa si reduci u pesu di i pulmoni è fate un tempu prima chì l'ambulanza arriva, perchè cun un sanguinamentu tali, hè prubabile chì una persona ùn hà micca pussutu rispallu quan i pulmonate sò chjete di sangue.