Dii greci

A mitulugia di a Grecia antica era da grande impurtanza per l'umanità è, prima di tuttu, per u sviluppu di a cultura. Per i pòpuli antichi, u politeismu hè caratteristicu, chì hè u politeismu. I dii greci anu com'è u populu cumunu, perchè ùn anu micca immortalità è avè vici. Eranu vivi nantu à a più alta muntosa di l'Olimpu, induve a ghjuridica ùn pudia micca alcuni. In a mitulugia, ci sò parechji dii chì avianu u so destinatu è significatu per l'omu.

Dui impurtantes di a mitulugia greca

A più impurtante nantu à u Monti Olimpu era Zeus, chì era cunsideratu u patri omnipotente di i dii. Era u patronu di u ventu, u tronu, u lampu è altri fenomeni di natura. Hà avutu un cetru, u ringraziatu à quale pudia causà e timpeste è cuscugliate ancu. Altri deities impurtanti:

  1. U diu grecu di u ghjornu à Helios puderia vede tuttu ciò chì succidevi in ​​l'universu, cusì spessu era chjamatu sempri vigore. Li grechi si vultonu à ellu per scuperta infurmazione impurtante. Hè ritruvonu Helios cum'è un ghjovanu carusu cun una bola in una mano, è in altri cornucopia. Una di l'antica sette meraviglie di u mondu hè u Colossu di Rodi, chì hè una statua di Helios. Tutti i ghjorni u suli di u soli nantu à u so carru debuttu da quattru cavalli alatu andonu in u celu è dete lume à a luz.
  2. U diu grecu Apollu era u patronu di diversi direzzione: a medicina, l'architettura, a creatività, ma più spessu fu chjamatu u diu di a luce. I so attributi unchangeable sò: lyre, larva è plectrum. À l'animali, cigni, l'ouli è i delfini sò cunsiderati sagrati per l'Apollo. Ritruvaranu questu diesu cum'è un ghjovanu ghjovanu chì sempre hà avutu un arcu à a manu, perchè era un ghjuntu solu, è una lira. In onore di stu Diu passava diverse vacanze è festivals.
  3. U diu di i sònii in a mitulugia greca hè Morpheus . Hà a capacità di penetrarà in i sònnii di e persone, è in l'imaghjini di ogni persona. U Diu di u sonu grazia à i so putenzi copiò voce, abiti è altre qualità. Morpheus rapprisenta un ghjovanu ghjustu, chì avia alpi nantu à i so tempii. Ci hè un gran numaru di imaghjini di stu Diu in l'imaghjini di un anzianu cù una rosedda in i so mani. Era questa foglia chì era l'attributu invariabili di Morpheus, perchè pusseda pussibulità di e prupietà. L'emblema di stu diu era una porta doppu à u mondu di i sogni. A mità era fattu di marìttu è hà apertu a so entrata à i sònii falsi, è l'altra parte di i corne hè rispunsevule per i sòveri veri.
  4. U diu di a guariscenza in a mitulugia greca hè Asclepiu . À parechji imagine hè rapprisintatu da un vechju cù una big beard. U so attributu - u persunale chì a serpente affinchate, simbulizeghja u rinnimentu eternu di a vita. L'imaghjini di u persunale à questu ghjornu hè cunsideratu simbulu di medicina. Sapendu tutte e pruprietà mediate di e piante, hà scupertu antidoti di morsi, è anu sviluppatu cirugia. In onore di Asclepiu, sò assai chjese eranu custruiti, induve era sicuru un ospitale.
  5. U diu grecu di u focu hè Hefesto . Hè struitu u patronu di u ferru di u ferru di u ferru. Hè fabricatu parechji prudutti chì anu utilizatu l'altri dii di l'Olympus. Hèphaestus nascìu un zitellu sick and lame. Hè per quessa chì a so mamma, Hera, l'aghju pricatu l'Olympus. I prudutti di Efestu ùn sò micca solu forti, ma ancu belli è più creduli. Ritruvaranu u diu di u focu a fera, ma à u listessu tempu un omu largu.
  6. U diu diu Inesu era u regnu di l'infernu . A ghjente ùn hà micca cunziddirannu ellu è esse rilevati com'è un omu putenti di età. Hà avutu una big beard. In generale, era assai simili à u so frère Zeus. U diu era parechje attributi. A principal hè un casco chì dà invisibbilità. In i so mani, Hades hà tenutu un forks bi toed o un cetre cù i capi di trè cani. U simbulu di u diu di u regnu sutterra fu cunsideratu tulipani salvatichi. Cum'è sacrificiu, i grechi purtonu Aida à i viteddi negra.