A riprissioni hè un tipu di meccanisimu protettive chì travaglia contr'à i disprezzii e sentimenti potenti. Oghje chì impedisce per sempre a percepzioni di i desirs chì sò inaccettuli à a cuscenza.
A ripressione in psicologija ùn hè micca un prucessu simplice. In generale, hè un prucessu di divizzione a mente umana in dui parti - u cuntinente è l'inconsciente. U mekanismu di prutezzione per i ripressione cum'è issi: a mità cuncignata di a mente ùn ùn percive l'inacceptable è ùn sospetteghja micca sospettà a so esistenza, mentri l'inconsciente hà cura cù prudenza in u sensu violento per a cuscenza. U materiale guardatu in a nostra memoria hè filtrata è quellu chì chjaranu in a parti inconsciente hè, cum'è statu, provista cun signu d'avvirtimentu: "Guàrdati! L'Esperienza o a cunniscenza di quelle materiale pò avè un effettu traumàticu nantu à tè.
A prutezzione psicologica da a ripressione inizialmente pò esse contradictoria è ancu assurdu, perchè ùn hè micca sappiutu esse o micca chì una persone veramente si senti qualcosa, se affirmeghja chì ùn hà mancu un sensu tali sentimentu. In ogni casu, u spustamentu hè un putenza assai putente è ponu esse firmatu chì ùn hè un servitore fora.
Spustamentu di Freud
L'idee di Freud di l'effettu di a ripressione si trovani à a basa di tutta a psicanea. In prima, Freud suggeria chì u spustamentu
A riprissionu esisti in l'statu inconsciente, è per quessa, hè solu impedente di disperse di questu. Per guardà, avete bisognu di una certa quantità di energia, chì supprimi u scopu di scaricà. Perchè ùn avete micca un statu neuriticu chì si prisenta per a mancanza di energia - reste più è ùn ùn pruvate micca u vostru corpu. È sempre solu ricordu chì, pè mantene u vostru statu cuscienti è inconsciente in a norma, ùn tenete micca solu scaricamentu fisicu, ma ancu à esse fugliale.