Forme di sapè raportu

I formi basi di a cunnissioni raziunale sò ciò chì vi permette studià u mondu circundante per mètudi cunstituziunati nantu à a lògica è di u pensamentu, è micca per spirantà vacanti. In l'articulu avemu duverà parechje trè forme di cunniscenza razionale - cuncetti, sentenzi è inferenzi, è prumettenu assai attendu à ogni varianti per separatamente. Aduprà deve esse da a più sèmplice, per avanà à i più difficiuli.

U cuncettore cum'è una forma di cunniscenza razionale

Prima, bisognu di decisu nantu à i termini utilizati. Un nomu propiu significa un oghjettu particulari: questa catedra, questu muru. U nome cumuni denota un oggettu cum'è una classe: arbuli, notebooks, etc.

I cuncetti sò i nomi di l'avvenimenti è l'ughjetti di a realtà: "porta", "bordo", "cat". Qualchese cuncettu hè dui caratteristiche principale - u voluminu è u cuntenutu:

  1. U scopu di u cuncettu hè tutte quellu settore d'oggetti chì à u presente, prima è dopu stu puntu, riferisce à u cuncettu. Per esempiu, u cuncettu di "omu" hè un omu anticu, una persona oghje è un omu di u futuru.
  2. U cuntenutu di u cuncettu - tutti i signaghji chì serve per caratteristicà stu cuncettu, permettenu definisce.

Cusì, u cuncettu hè un pensamentu chì generalizeghja un settore di attributi, una interpretazioni speciale, cuncepitu per spiegà à qualsiasi persona l'esencia di una scola tutta di e cose chì si trovanu darrì d'una parola. In u mondu di a scienza, cuncetti sò moltu finu à truvà a so forma più chjaru è cumprendi. L'esencia di qualsiasi di i fenomeni di a rialità hè spiegatu nantu à a basa di cuncetti.

Forme di cunuscenza razionale: judo

Una altra forma di cognition racional hè u judiciu. Hè una struttura più cumplessa, à dì, a cunnessione di parechji conceptu. In regula, u ghjudiziu hè chjamatu à fà affirmà o nigà una certa tesi. In u mondu di a scienza, u rollu primariu hè attribuitu à quelli sentenzi chì sò "Verità-cumpratori", vale à dì quessa da verità . Hè nutate chì micca tutti sò elli sò veri.

Esempi di diversi sentenzi: "A Terra hè u terzu pianeta in u sistema di u solar", "Ùn hè micca un unica satellita in a Terra". U primu affirmazione hè veru, ma u sicondu ùn hè micca, mentri tutti dui entri in a classa di sentenzi. In fatti, qualsiasi frasa pò esse attribuita à i sentenzi, anche si hè solu l'espressione "Dà u libru", chì ùn porta micca in ellu stessu verità o mentri.

I veri sentenzi custodiaticamente cuntenenti parti:

  1. Subject of judgment (questu o quellu chì hè informatu in u tribunale). A cumunità scritta accetta a designazioni S.
  2. Predicate (l'infurmazioni chì u tribunale porta in). In a comunità scienzia, a designazioni di a lettera P.
  3. Un ligame impurtante "hè" hè un ligame di cunnessione tra u sujetu è u predikatu.

U schema di qualsiasi judiciti di a verità hè cunsideratu cum'è a formula "S hè P". Esempii: "U capeddu hè lume", "U studiente hè intelligente". Subjects: hair, student. Predicates: luminoso, intelligente. A parola "hè" deve esse implicata da u so significatu, perchè in Russu sò customizare esse omitatu quandu custruisce e frasi, spessu sustituennu a parolla "questu" cù " per dashes.

Forme di cunuscenzi razzjonali: inferenza

Questu hè u livellu più altu di cunuscenzi raziunale, chì cullighja parechje sentenzi. In regula, a cunclusione si segue da un gruppu di sentenzii, chì sò chjamati parceli, à altru gruppu - cuncludii. Eccu a lege si opera: si i posti sò veri, in certu puntu e cunghjenzi sò ancu veru.

Hè nutate chì e forma di a cugnizzioni razionale sò u cuntenutu di a mente umana - hè menu sèmplice i più flessibule è a categuria teoriziale chì a raghja, chì hè u più altu livellu di logica .