I novi descubbi! 17 misterii stòrici, chì i scucini scientifica impiccati

In u mondu parevanu ancora assai misteri chì i scenziate si pruvanu di risolve, ma finu à chì ùn anu pussutu micca. Grazie à tecnulugii muderni, parechji scuperti ghjunti anu fattu, scorri à lacà parechje sicreti.

I Persuniani sò sempri attrautu à diverse sicreti è di un esplicitu inexplicabile, annantu à a divulgazione chì i scientifichi anu travagliatu per decennii. Cumu ancu chì i circunsidenti pudèbbenu esse scuperti scuperti per azzione, è e so versione eventualmente turnonu per esse verificate. A nostra scelta serà una prova di questu.

1. U segnu di i "Sanguidi" Cascate

À u principiu di 1911, un geògrafu chjamatu Thomas Griffith Taylor, in una spidizioni in l'Antàrticu di l'Uri, anu una cascata insolitica chì falava da u Glacier Taylor. Per via di u so culore rosso, hè chjamatu Cascata "Sanguine". A ragiuni di tali culori per un longu tempore sustinitatu scientists. À u primu pensà chì a causa si trova in l'alga russa, ma in fatti ùn era micca cunfirmata. Hè statu cunclusu chì u culore rossu hè datu à l'acqua da l'òxidu di ferru, ma finu à u 2017, nimu hà pudutu pruvà d'induve vene. Per mezu di l'usura di radar, truvava chì a cascata hè una cunnessione cù una fonte d'acqua di u mari, chì copre u glacier. I scientisti anu surprised when they found water under the coldest glacier.

2. U segretu di e nota in una copia di l'Odissea

L'annunzii scritta in manu scritta in un linguaghju scunnisciutu, truvata annantu à una vechja copia di u libru, durante un longu tempu stendu micca resoluctu. Hè stata creuta chì sò stati fatti in mezzo di u XIX sèculu. Quandu a ghjente hà cuminciatu à attivà utilizà l'Internet, u colector M.S. Lang annunzià una recompensa di 1,000 $ per descifrazioni di u testu di e nota. I vincitori facia un grandi travagliu analizà i numerosi fonti chì eranu dispunibili per elli in l'Internet. In u risultatu, truvaru chì i nota sò una forma speciale di stufa, chì era inventata in u 18u seculu. A decodificación amparò chì hè una traduzzione amatoriera di l'Odissea da u grecu.

3. U sicretu di a coppia suiza faltata

Una storia pocu cumuni cun u duminiu Dumoulin. Marcelin è Francine, chì vive in Suisse, andonu in u pratica u 15 d'Agostu di u 1942, per lattaghju i vacchi è scumparu. A so sorte ùn cunnoscianu 75 anni, è i corpi sò stati trovi in ​​l'estiu in u 2017, quandu u glacieru fretti. Ciò chì hè impurtante, u ghjacciu ùn hà cunservatu no solu i restani, ma ancu l'imprese persunale di a coppiu. Per pruvà chì l'organi pertenenu à a couple Dumulin, cuntonu i prucessi di DNA. Hè statu cunclusu chì a coppiu cascà nantu à una spina, è nantu à a superficia di u corpu eranu, quandu Glacier Glacier de Tanzfleron cuminciò à recede.

4. U segretu di u pittura di l'Armata terracotta

In u 1974, hè stata trova una ricchizza ricca, cumprendi 9 mil statue di suldati, carru è cavalli, chì fù enteratu cù u primu imperatore di a China. L'esercitu era di serve à l'oltre. Quandu a cullezzione hè stata truvata, nantu à issi sculture, i maniche di tezza è i restani di materiale d'appruvamentu si truvaru, chì hè rarissimu cum'è antica statua. Pigmenti anu identificatu com'è compostu minerale cum'è cinniu, azurite è malachite. I scientisti ùn puderanu definisce a natura di u carattere è u metudu precisu di colore. Grazie à a tecnulugia muderna, i circhanti chinesi anu capace di truvà risposte à dumande interessante. I sperimenti anu capitu chì i primi artisti antichi cundiscenu e sculture cun una ou duie strata di laca, chì hè stata fatta da un «vernice». Dopu capu, sò stati capuludi policromi, è questu hè fatta o nantu à vernici o nantu à una carattere ottinutu da a gelatina di l'animali.

5. U sicretu di quacke in l'oceanu

Aprire 50 anni fa, sottumarine in l'aziende di l'Antartici hà registratu un fenomenu sonu stranu chì pareva un quaker d'ànitra. Hè chjaru chì questu era impussibule, perchè l'avelli ùn puderianu micca quì. Curiosamente, u sonu hè statu registratu solu in u tempestu di primavera è invernu. Doppu tanti anni, i scentifichi puderanu stabilisce e so sonu emanate baleni - picculi balli minchi. Questa scuperta aiuta à i cientiati accurati anu seguitu i so camini migratori.

6. U segretu di i scheluli di mamuti

Científicos per un longu tempu turmentaru a question di perchè un 70% di i restumi di i mamuti sò di u male. In u 2017, u gruppu di ricerca vultò à a cunvinzione chì a rapportu sessuale hè influinzatu da a ghjerradica è a vita suciale di questi animali. Mammuti, cum'è l'elefanti, campatu in gruppi dirigituti da femminili. Questi picculi picculi includi rapprisentanti e cuccioli, è quandu i masci anu anu vultatu, anu spulsati è anu vivutu indipendente. Comu u risultatu, i singles inexperien si eranu in situazione chì purtonu à morte, ma ancu di cuntribuierru à una megliuranza di i mantene. À e trappule naturali letali poni esse attribuiti i maresci, i fissure è i cimi. I risturani sò stati prutetti di l'intemperia, perch'elli survivavanu à questu ghjornu.

7. U segretu di u latru scuru di a luna

Per a prima volta l'imaghjini di u locu friddu di u satellita fussiru in u 1959 nantu à a spacecraft Sovièque Luna-3. Parechji foru sorpucati da u fattu chì nantu à a superficie fotografica di a luna ùn ci era praticamenti micca alcune scuru grande, chì sò assai in u viscuvaru. Ci sò chjamati "e mare lunar". Questu hè spiegatu da a versione di i scientifichi chì a Luna hè stata furmata da e rascitti chì si furmarunu dopu a collisionu di un oggettu di Mars à a Terra. Duranti stu prucessu, hè stata liberata una gran quantità di calori. U latru scurau friquìu più veloce da a parte chì era di fronte à a Terra, risultatu in a furmazione di una crosta spazzosa.

8. U Secret of Haven U-26

In u 1914, u novu U-26 submarinu chjamatu è u Licinenti Commander Egewolph von Berkheim u cumandò. Fici diversi operazioni successi, ma in August 1915 u sottumarinu scumpariu cù tutti i membri di u ghjuranu in u Balticu. In l'annu di ricerca, ci sò parechje tiurìi, chì puderia avè succorsu. Ci hè e versioni, a causa hè a malfunzione di u mo engine o a mare di a mioia. U scumpariu di a nave hè stata scuperta in u 2014 in a parti miridiunali di u Golfu di Finlandia. A versione principali di u crash - i Russi pusonu in a zona assai mines, chì u sottufaru vinia.

9. U Signuruzzu di Indianapolis Cruiser

In u 1945, ci era una tragedia - l'inundazioni di una navicida militare, chì causò a morte di un gran numaru di pirsuni. U cruiser era nantu à a publicazione - era presumatu di rimbursà à a basa di a Forza Aèria di l'US, situata in Tinian Island, cumpunenti per a bomba atomica. Quandu a missione hè stata completa, a vapurna tornò à a so attività di u ghjornu, ma hè statu torpedeatu da un sottumarinu japunesi chì avia per andà in Filippini. Dopu mandà u signalu di distressa, u bastimentu si n'andò à fondu à 12 minuti. è di 1196 persone scavanu 316, mentri àutri morse in l'acqua. Ùn era pussibule di truvà u fugliale di a nave per un pezzu tantu, ma in 2016 data novu hè stata data, chì aiutau à determinà u situ di u naufragu è i ristritti à una prufundità di 5,5 mila metri.

10. U segretu di l'anticu "cimiteru di i baleni"

In u risultatu di l'espansione di a Strada Panamericana in u Desert Atacama chilatu, un scontru ghjuvatu di manteni di baleni eranu scuperte. I scientisti ùn pudìanu capì per quale l'animali anu sceltu stu locu per a morte. A ragiò era determinata da a visualizazione tridimensionale di l'uggetti. I studii anu dimostratu chì i baleni anu morse in parechji volte, cusì i scientisti anu identificatu quattru intervalli di tempu. A versione principali di a morte hè alga tossica, chì sò sempre truvata nantu à a costa di u Chile.

11. U Signuruzzu di a morte di i Grandi Primati

Hè cresce chì i primati più grandi chì anu viscose in a Terra eranu giantopiteci. Per parechji fossili, hè difficiuli di ghjustificà a so diminuità propiu, ma crede ch'è u so criscinu hè di 1,8-3 m è pisanu 200-500 kg. I scientisti piacè à a teoria chì i muntagni giganti vivi in ​​u periodu da 9 miliuna à 100 mila anni fà. À u stessu tempu, i circunsidenti in u Centru di Senckenberg sò stati cunvinti ch'elli sanu a causa di a morte di a pituitaria giantiana. I scienti credi chì hè tuttu u culone di l'incapacità di sti animali per adattà à i novi cundizioni di a vita. Dopu studiu l'esmalte di e mantene, hè stata cunclusu chì questi primati sò vinturiani è si manghjianu in più bambù. Duranti u Pleistuceni, l'vastu zoni di i boschi induve l'esse monoti viviranu vultendu in savani, chì l'abbitaru di fonti alimentari. Dunque, anu stati extintu prima di adattà à i novi alimentari.

12. U segretu di a manca "Anson"

In a Culumbia Britannica in uttrovi di u 1942, durante l'esercitazioni militari, un avianu cù quatre piloti scumpareru. L'attività di ricerca di grande escala ùn cose micca risultati. A risposte à e dumande hè stata annunziata in u 2013, quandu i traballadores di a splutazioni facianu travagliu nantu à l'isula di Vancouver. Ùn truvaru micca solu i fugliale di u pianu, ma ancu u restu di i piloti.

13. U segretu di u millet tibetanu

Científici di l'Università di Washington hà decisu di determinar perchè da quasi 4 mila anni, u pòpulu anticu foru espulsi da u Plateau orientale Tibet. L'assuntu principali hè chì quandu, in u risultatu di i cambiamenti climatichi in questu territoriu, fù impositu cultivà u pruduttu principale di u so migliu alimentariu. Oghje è orzu eranu importati à stu territoriu solu 300 anni dopu.

14. U segretu di u "capu di Boshem"

I ricerchi anu truvatu assai in a terra, è parechji di i trovi eranu scandali, cusì, più di 200 anni fà in Chichester, Inghilterra, si truvò un capu di pietra chì pesava 170 kg. Finu à u 2013, i archeologi ùn anu micca cunnisciutu u veru oghje di questu trovi. Dopu à a tecnulugia di scanning laser, chì ristabilisce e funziunalità faciale è ancu u capelli, a testa era identificada com'è parte da a statua di l'imperatore rumanu Traianu. U pruduttu data di l'annu 122 n. e. Ùn ci hè spicchulazioni chì l'estatua chjamava vagari viaghji chì intrinu in u portu di Chichester prima.

15. U Signurinu di l'Avianu Barry Troy

Un altru misteru hè statu revelatu grazi à l'uraganu devastanti. In u 1958, u tenitore Thomas Barry Troy, chì ghjera parti di a Marina Reale Canadiana, hà scumparutu da u radar durante u volu è dipoi chì nimu hà vistu un o un paese. L'unicu ciò chì puderia esse truvatu durante l'expedizione di ricerca hè a rota di u avvucatu è u cascu. U risurtatu di l'uraganu Irma, ragazzi hè statu purtatu à a superficia di a terra, di quale fù truvatu un cinturione cù l'tag "Tinentiu Troia". Hè cume chì tutte questu tempu u paracasclador hè statu siputatu sottu a duna, per ùn esse truvatu. I studii analizanu chì u parachute ùn hè statu micca svilicatu. Nisun restà ùn si trovanu, ùn anu parechji scoglii enormi di u pianu, per quessa, ùn hè micca esvenu esattamente induve a catastrophe hè statu accadutu.

16. U segretu di a fonte "Santa Maria"

L'archeologu sottucattianu Barry Clifford hà rializatu diversi scuperti, perch'ellu hè statu truvatu un bufalu piratu carcu di tesori, è ellu dici ancu chì hà scupertu u locu induve u navi di Colmenus abandone in Santa Maria in u 1492. Clifford hà decisu di cunghjuntà u locu di u forte custruitu da Columbu, cù registri in i so ghjurnali. I risultati s'era sorpucitu, cum'è l'archeologu hà scupertu chì u so squadra era longu fotografiatu u cume di Columbus. I sperimenti anu dimostratu chì u bastimentu hè u listessu tamantu cù a Santa Maria, è anche ancu arme identicale. Dopu quessu, certi pò dì chì u vasu truvatu ghjornu perchè à Columu.

17. U sicretu di l'extinzione di u lupi di Tasmania

Quessi animali sò chjamati lupu marsupial o tilate, è sò stati extintati in prigiuneria in u 1936. Dopu quellu tempu, era assai pruvucanti chì e persone si ncontranu questi animali in u salvaje, l'infurmazioni ùn era micca cunfirmata. I scientisti anu pudè annunzià u misteru, perchè quellu ghjornu, sti oghje morse in l'Australia cuntinente, ma hà sappiutu di surviglià in l'isula di Tasmania. Ci eranu versioni chì tilatsiny murìu a causa d'una epidimìa o per via di a cuncurrenza cù dingo. I scientisti sò ghjunti à a cunclusione chì tutte e culpè da u cambiamentu climaticu. I bandi chì vivi in ​​Australia ùn puderanu micca sopr'à u clima caldu.