Pruva Turing

Siccomu l'avventu di l'ordinateur, scrittori di scienza fucina anu avutu cun pappadelli cù màghjini intelligenti chì catturanu u mondu è fà a ghjente di i servitori. Científici prima ri riditu à questu, ma dinò a tecnulugia di informazioni sviluppata, l'idea di una machine raviziosa cedeu di parè incredibile. Per pruvà s'ellu hà pudendu avè intelligenza, un testu di Turing hè creatu, è hè stata inventata da nimu à l'altru ch'è Alan Turing, chì si chjamava a so tecnica. Parlate in più di dettu di quale tipu di teste hè quì è di ciò chì devenuta.


Cumu passà a prova Turing?

Quali nvintò a prova di Turing, sapemu, ma per chì avete fattu per pruvà chì una mansa hè cum'è un omu? In fattu, Alan Turing hè stata fatta in studii seri di "intelligenza di machja" è haia suggeriu chì hè pussibule di creà una machina chì pò esse realizatu l'attività mentale cum'è un umanu umanu. In ogni casu, in u 47 annu di l'ultimu seculu, hà dichjaratu chì ùn hè micca difficiule per fà una macchina chì puderia ghjucà benessere di l'scrittura, è se esse possibili, hè pussibule creà una "informatica" pensativa. Ma cumu per esse si l'ingegneri anu assolutu u so ghjustu o micca, u mo figliolu avete intelligenza o hè una altra calculadora avanzata? Per questu scopu, Alan Turing hà criatu a so propiu teste, chì ci permette di scummigghià quantu l'intelli di l'intelligenza pudete cuncettari cù l'umanu.

L'esencia di a test di Turing hè a seguente: se l'equipa pò pensà, da quandu si parla, una persona ùn pò micca distinguish l'machine da una altra persona. A prova implica 2 persone è un urdinatore, tutti i participanti ùn si vedanu micca un altru, è a cumunicazione svolga in scrittura. A Correspondenza hè cunnisciuta in intervalli controlati per chì u ghjudice ùn pò micca stabilitu l'informazione, esse guidata da a rapidità di risponde. A prova hè cunsiderata passatu, se u ghjuridore ùn pò micca esse cun quale hè in corrispondenza - cù una persona o un computer. Per cumpriru a test di Turing ùn hè micca statu permette à qualsiasi prugramma. In u 1966, u prugramma Eliza hà sappiutu incaricà i ghjudici, ma solu perchè imitava e tecniche di un psicoterapeuta chì utilizava una tecnica centru cummerciale, è ùn anu dichjaratu ch'elli puderanu parlarà à l'urdinatore. In u 1972, u prugramma PARRY, imitatu un scizofrenu paranoiatu, hà ancu capaci di incascià u 52% di i psichiatri. A prova hè stata cunversata da un squadra di psiquiatri, è a seconda leghje a trascrittu di a grabazione. Prima di i dui gruppi hè stata u travagliu di sapè induve e parolle di i persone reali, è induve u programma di parlà. Hè pussibule di fà questu solu in u 48% di i casi, ma a prova di Turing implica a cumunicazione in u modalità on-line, in quantu di lettura di i registri.

Oghje hè u Premiu Löbner, chì hè stata premiata da secondu i risultati di u cuncorsu annu à i programmi chì anu sappiutu passà a prova di Turing. Ci sò oru (visuale è audio), d'oru (audio) è di bronzu (testi). I primi dui ùn anu micca guadagnatu, i medalti di bronzu anu datu à i prugrammi chì puderanu simulà una persona in u so corrispondenza. Ma questu tipu di cumunicazione pò esse chjamatu chjamatu in modu sguardu, cumu hè più listesse di una corrispondenza amigente in un chat, cunzistenti di frasi framarii. Hè per quessa Parlà di u passaghju sia di a prova di Turing ùn hè micca impositu.

Pruvvista di Turing Inversa

Una di l'interpretazioni di a prufette di Turing inversa hè stata faccia da tutti - hè moltu di ricerchi di siti per intruduce u captcha (CAPTHA), chì sò stati utilizati per pruteggià à i brossi. Hè cresce chì ùn sò micca abbastanza putenti di più di forza (o ùn sò micca dispunibili à u usu mediu) chì ponu ricunnosce u testu distortu è ripruduce. Eccu cumu paradossu di curiusità - avemu avemu a ghjustificà a cumpunenti a nostra capacità di pensà.