Cù u principiu di u vaghjimu, u prublema di preparà pianti di giardinu pà l'invernu, chì cumpresi u so vistimentu di vaghjimu, diventenu torbichi per ogni cultivadoru.
2-3 simani dopu a cugliera, u sistema radicali accumenza in a so splutazioni in i pianti, chì pò assimilà l'addevu. Hè dunque è avè bisognu di rializà a so manufattu.
I fertilizazione in i toli di l'autunnale hè necessariu per furnisce i nutrienti necessarii in u periodu di restu di l'invernu. In u invernu, una furmazione nova hè furmatu, chì furnisce u criscenti dopu à a staghjunali.
Accuminciannu a l'aostu, l'usu di fertilizzanti chì cuntenenu u nitrogenu deve esse escluditu. Nitrogenu pò causari un crescenu perversu di rimè. Quessa reduces significativamente a resistenza ghiacciae di frutti è arburi.
I fertilizzanti principali necessarii per a vaghjimu d'urtaglia di u giardinu sò u putassu è u fòsforu.
Hè efficace à aduprà a robba supirficia cù superfosfatru, chì hè simplice (cun un 20%) è doppia (cun un 42.49% di u soffiu). Preferibule, u superfosfatru dudu hè utilizzatu, perchè abbandunà una petite quantità di sustegni di ballastà in u locu. I fertilizanti chì sò cunfosso chì hanu da esse ingressu à a terra à una prufundità di 10 cm per i frutti è 7 cm per i frutti.
Hè assai bbonu per aduprà fertilizzà cù un fertilizante tali chì u fosfatatu di potassiu o fosfatatu di monopotassu. Contene 34% di potasio è 52% di fòsforu. Perchè u fertilizzante ùn hè ballastless, hè utilizatu da i pianti senza residue.
Impurtanti per l'arbureti è l'arbureti chì l'alimentanu hè calimagnesia, un fertilizante chì ancu di u magnesiu cuntene ancu magnesiu (11-18%). E fertilizzanu u circhiu di quasi eranu di i pianti.
Inoltre, arburi di frutti è arburi sò assai utili à fertilizà cù l'humus.
Autunno, manghjendu in paese è piru
A muntagna autunnale di sti arburi hè stallatu parechje volte. Nitrogenu hè permessu di esse purtatu in l'ultima volta finu à a mità di settembre.
U vistimentu di manzila hè stata fatta cù l'aiutu di l'applicazione rutilativa di fertilizzanti chì cuntenenu u fosforu è u putassiu. Inoltre, hè bonu di fà è di calciu. S'ellu ci hè una acidezza di l'acidezza di a tarra, a cal si hè intruduttu in u locu.
I pereghje sò ancu alimentati da u putassu è di fòsu. Pudete fà cose cumpagnie cumplessu.
Per 10 litri di acqua:
- 2 superfampuni granule;
- 1 settimana di culesteru di potasio.
U fertilizante hè intrutu in trunse.
Pudete ancu alimentà a pera è a cendra.
Cumu alimenta a terra in u castagnu?
Per ciò chì i pianti sò i nutrienti chì necessanu in u castagnu, hè necessariu di furnisce u tarritoriu cù l'abbuffulati necessarii. L'alimentazione di a terra si faci cù ferufi orgànuli:
- U fugliale (cuntribuisce à l'aumentu di a fertilità di u locu, hè intrudutatu durante a scorcia di a terra à ogni 2-3 anni.) A norma di fertilizzante per fugliale per centu metri quadri hè 300-400 kg);
- turf (à volte hè un terre u bassupianu , spessu usatu com una parte integra di u compost);
- cennere
(fertilizazione hè realizatu quarchi in 3-4 anni, quandu si sparghje a cavallu di vaghjimu); - compostu (a so applicazione s'assegarà a fertilità di a terra, a norma hè 3-4 kg per 1 sq m).
- Siderati (sò sti leguminosa - clover, lupina, alfalfa è cereali - avena è centu).
Fertilizzanti minerali include fertilizzanti di putassiu, nitrogenu, caldu è manganese.
A realizazione propria di fertilizazione supplementu di u fruttu d'arburi è l'arbureti è u terrenu vi permettenu à mantene a pianta in u giardinu sanu è capaci di furnà frutti in l'anni successivi.