Cedarati in primavera cù e patate

U prublema di acquistà una bona vittura hè sempre aguda. Questu hè particulari di i culturi, u cultivatu di a maquinaria agricula hè assai intensiu di travagliu. Ci hè molte parechji suluzione per questa problema oghje, ma i propietati efficienza facenu scelta in favore di i più eccuti amminastriali, perchè i ligumi di i so camelli ùn sò micca solu sapienza, ma ancu prutezione. Plantà i sidri in a primavera hè u migliori modu per acquistà una excelente raccogliosa di patate.

I siderati più boni per i patate

Comu si cunnosce, i prudutti tecnichi sò chjamati siderati , chì ponu aumentà a fertilità di u mondu è migliurà a so qualità. Pudete a siminari tantali in u vaghjimu è in a primavera, prima di vultà u tempu in a pianta di a cultura principale. Quandu u cedaru hà crescenu, ma ùn principianu a fiora, sò incrusciati in u locu, induve si decompondenu, allungendu sustanzi suttili in u locu: nitrogenu, fòsfor, potassiu. In l'usu di i sideri, cum'è in qualchì altru casu, ci sò ancu sapori. Prima, hè necessariu di sceglie u tempu ghjornu per a so santezza, è, perdevule, dopu incubariri in u locu. I sidici di corsi, cuglieriatu prima di a fioritura, spalleinu assai più veloce, allughjendu più sustanziali utili à u tarrenu. Siconda, ci vole cuncessione di precisione a quantità di siderati. Sì si trovanu troppu pocu, u sughjettu ùn sia micca bè arricatu bè. L'esercitazione di i stessi siderati cumportanu à u fattu chì in a terra ùn anderanu micca mancassi, ma sour. Tercero, per ogni cultura hè necessariu di sceglie quella siderate, chì cuntene a quantità massima di sustanzi necessarisi per questa cultura. Pruparià u zootechnicu à u patata sana sana solu era un cuntenutu sustegnu di nitrogenu è fòsforu. U terrenu più arriccinu per questi elementi ponu esse legumi: alfalfa, vetch, chila, lupine è dolce clover. Hè questi siderati chì sò u megliu fertilizzante per i patate. L'effettu di legumi hè assai uguali cum'è di u fretu di vuccazza, cù una sola diferenza: si decompondenu assai più veloce è avè assai più menu.

Plantendu patate dopu à i sidri

Allora, hè decisu - prima di cultivà e patate chì femmintaghja a trama cù i sideri. Allora quantu hè drittu di fà questu? Sementu hè necessariu in u primu mumentu, quandu a superficia di u tarrenu si stalla fora di a crosta di ghiacciu è u pranzu a so strata superiore (30-50 mm). Per centu metri quadrate, ùn esse dumandatu più di 2 chilò di siderati. Per sèrviri, i sideriati chì sò resistenti à u frastu, cum'è u cicitufruce di furmagliu, a mustarda, phacelia è a civodda, sò adattati . Quandu u tempu vene di patevule patate, sti piantini sò dighjà tempu per incrementà a quantità di verdura. Quandu parechji simane sò quì sottu u so propiu patate, i siderati sò stati incubati in u locu: u cicatrisu à una prufundità di 60-80 mm in terreni pisanti, o 120-160 mm in chjucuri chjusi. Per affaccià i siderati, hè necessariu, finu à ch'è emanu a fiori, è ancu più cusì - finu à ch'elli cumincianu à formate e mane. Se l'area ùn ponu micca smeltate, allura i siderati pò esse incubati in u locu è in altru modu - cutatu à una prufundità di 20-30 mm cù un corta flat o tagliate è lasciate nantu à u lettu. Doppu aspittari quarchi settimane, puderete prucede à travagliu di piantazioni. U pruduzione di patate dopu à i sideri diffirenti di u metudu urientale da a prufundità di prufundità di a so cuttura in u locu. Patate patate dopu chì i siderati ùn deve micca più più di 50-60 mm. Serà piacevule per pattighjà in pruduttori superficiali fatti da un cortavule, è in a furmazione, a mustarda di a pianta, chì farà diversi cosi utili a una volta: chjappà u sughjettu, mantene a humidità necessaria in ellu, impedisce u sviluppu di i bande d'erbe è scantene i pesti. Quandu l'arbuli di patate è a mustarda cultivate in u listessu tamantu, a mustarda hè stata rimessa in modu chì ùn ùn oppressa i patati.