Chì vi pare l'infernu?

Una persona da a so morte pò passà à l'infernellu o à u celu, tutta di qualcunu di vita hà guidatu nantu à a terra. Fannu chjucchju e scritte è rumpia i cumandamenti, ùn pudete micca esce da risate in e nuvuli. Siccomu nimu hà pudutu ritornu di u mondu, cumu si parete l'infernu, ùn puderebbe guess. Per quessa, ognuna di l'opinioni esistenti sò stati.

Cumu l'infernu si vede cum'è in a realità?

In u Cristianèsimu, l'infernu hè cunsideratu un locu induve i piccatori cuntene u so punenti eternu. A Bibbia dice chì Diu hà criatu è mandò à Satan è à altri angeli falò. A più terribilenza hè u tormentu moralu chì punisce i piccatori. Infernamentu hè scrittu cum'è un locu di terribe tortura, induve l'anima di u piccatore burnt eternamente in focu.

Chì l'infernu s'assumiglia in literature?

In l'Irlanda, in u 1149, hà campatu un monacu, cunzidiratu com'è un nùmmuru di Pultimi High. Hà scrittu un trattatu "A Visione di u Tundahl", induve ellu spiegà cumu u monicu veru. Basatu nantu à e so parolle, stu locu fridescu prisenta a pianura di grandezza enormosa, spuntata da quelli ardenti. Questu ci sò lattices, induve i dimoni tormentanu i piccatori. Ancu i rapprisentanti di l'spiritu malignate utilizzate l'aghjunghje forze per tene li corpi di pagani è eretichi. In u so trattatu, un monacu descriva un ponte chì passa una fossa, duva ci sò munàstini chì vulete ricivutu una altra vittima.

In u 1667, John Milton - u pueta di l'Inghilterra pubblicò u poema "Paradisu Perdu". Sicunnu ellu, l'infernu tenu tali tipi: a bughjura cumpleta, una flama chì ùn deve le lampone è u desertu di ghiacciu, culpitu da u sughjettu.

L'imaghjina più apprezzata è populari di l'infernu hè offerata da u poeta Dante Alighieri in u so travagliu "A Comedy Divina". L'autoru descriva u locu per l'alte ghjunghjenu in a forma di una fossa à u centru di a terra, chì hà una forma spirale. Appressu à un tempu chì Satanassu cadiu di u celu. U portale à u infernu s'assumiglia una porta enorme, sottu chì hè un chjosu cù l'ànima, micca cummessu di peccati s . Allora vene u fiumu chì circundava tutti i infernu. Dunque, secondu a Dante, si compone di 9 cilugii, chì ogni ghjornu hè pensatu per una certa categoria di piccatori:

  1. Quì ci aghjunghjenu i picciotti è i pagani ghjusti. Quessi i piccatori spargianu di pangs.
  2. Stu livellu hè pensatu per quelli chì anu violatu u cumandamentu - "Ùn fate micca adulteriu". E persone sempre persighjanu u ventu.
  3. Quì ci sò gluttuni. À questu cercu di u infernu ci hè sempre ciuffu è coudre, è un cane di capu di tres capri muta off pieces of carne da i piccatori.
  4. Stu cerculu hè di persone è persone extravagante. Hanu aduprate pussibule di cuntribuisce assai blocchi per l'eternità.
  5. Quì ci hè u fiumu Styx, à e costi chì sò morose è persone in folla in u swamp. U primu chianci constantemente, è a secunna lagrimi tutte l'altri.
  6. In questu circhiu ci hè una chianura cù un gran numaru di focu ardenti. Questi l'articuli sò turmentati.
  7. À questu cercu hè un fiume sanguinoso cù l'ànima di i rapistichi è l'assassini. À u fiumu fiumu hè ancu un boscu cù l'arburi picculi, chì sò suicidi.
  8. Eccu un amfiteatru cù l'ànima di mentri è scammatori. Li demoni a batte cù frasi, è pour a resina cale.
  9. Eccu Satanassu, punitendu i più sinteri terribili.

Cumu vede l'infernu in pittura?

Parechji artisti pruvate à e so cane di trasmette l'imaghjini di u locu più terribili nantu à a terra. Videndu l'imaghjini pudete pruvate d'imaginate l'apparizione di l'infernu. Stu tema in u so travagliu influitu un gran numaru d'artisti di e diverse tempi. Per esempiu, l'infernu era u tema prediluguu da l'autori Olandese Hieronymus Bosch. Ritrudu in i so pitture tremenda tortura è assai focu. Certa à esse citatinu u famosu fresco di Luca Signorelli sottu u titulu "Last Judgment". L'artistu cunsidereghja u prucessu di destinatu à l' infernu. In u 2003, l'autori Coreu Jiang Itzi pintava diversi opere di a seria "Scritti di l'infernu".