L'aumentu sensibilita di l'ochji à ghjornu, menu spessu artificiale, a lumera hè chjamata "photofobia". L'idea di una fotofobia hè tutti. Unu hè solu di ricurdà a sensazione desaglutinata chì unu deve di sperienza quandu surtendu un locu friddu in un locu illuminatu. Ci hè un sentimentu di rezi in l'occhi è a lacrimazione, mentri a persona stintivamenti chjappà i so ochji. Ma questa cundizione hè un caratteru prolongatu o chronicu.
Pensemu, à quale malatii ci hè una fotofobia, è chì altri fattori pò pruvucate l'ocurrenza di u statu daveru.
Cause di l'u fotofobia ovu
A fotofobia di l'ochju hè quarchi di una natura genetica è si mette cun una carenza di pigmentu di melanina. In questu casu, a fotofobia hè cungenita. Ma spessu a spieghettu hè tipicu per una quantità di malatie.
A fotofobia cumpareghja:
- i prutee e malatie cronica di e membranze ocular, cumpresiva a conjuntivite, keratitis , iridite;
- Ulceri è tumuri di a córnea;
- attaccamentu agutu di glaucoma;
- disordini di u caratteru autoimmune in i tessuti è i musculi di l'ochju di u mira cù ipertiroïdismu;
- a danni à a radiazione brillanti quand'elle eseguisce l'operazione di sullicitazione senza vetru protettive, per via di u sole à a córnea riflessu da una neve o di a superficia di l'acqua, etc.
- Paralisi di u nervu oculomotoru, chì hè sviluppatu da causa di malati infizziosi, malati di etiologia reumatica, esclerosis multipla, etc.
- migraña , quandu qualchianu fonti di sensazioni da u mondu esternu, sia a luce, u sonu, l'oliu, ecc., pò pruvucà micca solu di u da malu di u dachjaru, ma ancu marcatu discomfort visuale.
Attenzione! A fotofobia pò esse per via di una sughjornu longa à l'urdinatore, in cunnessione cù chì avete bisognu di mette u tempu passatu dopu à u monitor.