Longyearbyen Airport

Longyearbyen hè u centru più settore è amministrativu di a pruvincia di Svalbard. Un pocu più di 2000 persone viranu in questu. Situé Longyearbyen nantu à a costa occidentali di Spitsbergen. A cità hè chjamata after the owner of the coal mining company. Circundente hè Svalbard Airport - a cità più sittintriunali in u mondu.

Stabilimentu

U sviluppu di l'aeroportu di Longyearbyen pò esse ridduciutu à e seguenti stadiu:

  1. U primu runway in Spitsbergen hè stata creata vicinu Logyira durante a Sicunna Guerra Munniali, ma era micca usata in l'anni di post-guerra. Durante l'estate, a cumunicazione cù l'arcipelagu era fattu da mare, è da nuvembre à maghju era isolatu. In principiu di l'anni 1950, a Forza Aèria Norvegiana accuminciau a cumpagnia di i missaghji cù l'avianu Catalina, chì volonu da Tromsø è cullava e parceli in Longyearbyen senza atterra.
  2. Quandu u locu locu era gravemente enfermatu, era obligatu di prisintassi in u cuntinente. A Norske di stampa, una cumpagnia minera, scorri à a pistaway esistenti è sbarcò. Era u 9 di frivaru di u 1959, è l'11 di marzu lu secunni landing di l'affici postale hà fattu.
  3. Per i missali posti, Catalina era adattatu, ma per u trasportu di e persone è di e merchenzieru devenu esse chjuchissima. Allora a Norske hà avutu una altra runway di 1.800 m, è Douglas DC-4 hà fattu un volu di prova cù i passageru. I piani avianu cuminciatu à sbarcà dopu à l'annu, ma solu à u ghjornu, cum'è ùn era micca luminariu.
  4. U primu passaghju di notte hè statu realizatu u 8 di dicembre di u 1965, quandu a pista di piste era illuminata da lampi di paraffina è i luci di cars pittoresca di a striscia. Allora pocu annantu à Longyearbyen cuminciò à operà l' ajruportu , in 1972, ci era digià 100 voli.
  5. Sicondu accordu internaziunali, a custruzione di e instalazione militari ùn hè micca permessa in Svalbard. L'Unioni Soviètica era preoccupatu chì un aeroportu civile permanente puderia utilizatu da e forzi NATO. Ma i Sovietici avianu bisognu di un aeroportu per serve i so settlements, è in l'iniziu di l'anni di u 1970 un accordu hè accadatu trà i dui paesi.
  6. A custruzione di l'aeroportu in Longyearbyen principia in 1973. A diffiurtà era chì era necessariu di custruisce in u permafrost. A pista da piste era isolata da u pianoforte in modu chì ùn si spalla micca in l'estiu. U hangar hè stata creata nantu à e pilchetti chì sò stati fusionati in a terra è cunghjellula. Era assai difficiuità di custruisce una runway, aduviu a remodelà parechji volte.
  7. In u 2006, cù l'utilizazione di tecnulugia muderna, i novi piste è stati annantu à a terminal hè aghjurnata. Oghje, a runway hè di 2.483 metri è 45 metri d'amparate, sottu sò un capu di rinfrescante chì si sferisce da 1 à 4 metri gruesu, chì hè necessariu per impedisce u scogliu di u pianu durante l'estate.

U travagliu di l'aeroportu di queste ghjorni

L'aeroportu hè 3 km à nordu di a cità noruega di Longyearbyen. Inoltre, sirvisce u settore russu vicinu di Barentsburg. Norvegia hè parti di a zona Schengen, ma questu ùn hè micca applicà à Spitsbergen. Dopu u 2011, l'aeroportu di Svalbard hà u cuntrollu di passaportu, avete bisognu di un passaportu o dapoi d'identità da a UE, o di diritti nurmanni di u driveru, un missaghju militare hè ancu necessariu.

L'ariaportu offre i so servizii:

L'Airlines Scandinavi l'aghjunghjia u travagliu di SAS, chì face ogni ghjornu voli in Oslo è Tromso.

Cumu ghjunghje?

In Spitsbergen, a via Vei 200 viaghja à Longyearbyen, è pudete abbandunà cù Vei 232. Longyearbyen mosca avanzanu da Tromso , Oslo , Domodedovo.