Propietate di a cuscenza

U terminu "cuncienza" (cunoccupazioni) à u mumentu presentanu di generalizazioni chì neianu da u sviluppu di a filusufìa, l'antropologia, a psiculugia è l'altri campi di cunniscenza di a direzione urariu è naturali, pò esse cumpresi cumu u livellu più altu di riflesse mentale è l'accultura cumuni. Certi ingannusi antropocentri stimi dicenu stu livellu di sviluppu solu esse possu solu in rapprisintanti di a sucità umana. Intantu, i scientifichi chì sò più familiale di e scienzi naturali ùn anu micca adupratu cusì.

In a forma più generale, da un puntu di vista sistemicu-pragmaticu, a cuscenza hè una cullizzioni di sensibuli cambiante permanentemente, imagines sensitivi è mentali chì avvishenu davanti à l'ochju internu di u subject senti cusì è predeterminate a so attività pratica è mentale.

I prugetti di a cuscenza sò studienti in parechji seculi di a psiculugia, ancu in altri campi di cunniscenza.

Propizzi di a cuscenza à a psiculugia

Pudemu distinguish diverse pruprietà psicologichi basi di a cuscenza umana:

  1. Cunsuscenza di a persona (com'è un subjecte cusciensu) necessaria distingue l'attività, a maiò parte di tutti cundiziunati da a spicità specifica di u statu internu di u sughjettu à u mumentu di l'accionamentu. In a maiò parte di i casi, pò esse dichjaratu chì u sughjettu hà un mira spicificu è vucori successivi cù attivazione per ottene l'ughjettu.
  2. Conscienza di u subjecte ntunionalità inherente, quella hè l'enfasi di un pocu (micca necessariu un oggettu di u mondu materiale, micca necessariu specifichi). A Conscienza hè sempre sensibilizazione (o sensibilizazione è à l'ora di a cumunicazione cù altre sughjettu o gruppu, ancu cunciognu) di qualchi fattu o pensamentu.
  3. A Consciousia hè carattarizata da una rifarenza constante, chì hè, u sughjettu hè un prucessu di autore seguimentu cuntinuu. U subjecte pò esse cunnisciutu di a so stessu esistenza di a cuscenza è di l'identifikazzjoni.
  4. A Conscienza hè principalmente di un caratteru motivatu è valuru (almenu, among l'Europeani). Di sicuru, finu à u mumentu presentu, u sviluppu di a cunniscenza à l'omu hè ingènu, rude è flat, ùn saria in van à pensà chì a cuscenza hè sempri motivata. Stu musculu hà pensatu da a mità di u seculu passatu. In ogni modu, pò esse difinitu chì l'autenticu sugettu in u nostru munnu sempre aduprà per l'aiutu (ancu s'ellu l'esistenza hè l'assenza di un scopu), hè ligatu à questu attachete à un organu vivante completamente materiale.

Tra l'altre pussibuli impurtanti di a cuscenza pò esse identificati cum'è: integrità, astrezione, generali, selettività, dinamisimu, distorsioni, unicitati è individualità. In generale, deve esse capitu chì ancu chì a cuscenza ne vende in u nostru munnu solu in veru pensioni vitale, hè riferita à l'esfera di l'ideale, postu chì l'imaghjini, sensazioni è significati ùn ponu micca cunsideratu com'è uttene materiali.