Valdemossa

A cità di Valdemossa si trova à u pedi di a Serra di Tramuntana è assai vicinu à a baia di Palma di Majorca, chì hè una ghjustu vista da quì.

Valdemossa (Mallorca) hè principarmenti cunnisciutu per u fattu chì hè stata quì chì parechji mesi in u 1838-1839, Frederic Chopin è George Sand. Era Valdemossu Chopin chì hà chjamatu "u locu più bellu di a terra" - invece chì a maiò parte di u tempu hè statu quì hè statu malatu - a vìttima tuberculosi volva à attivà. E era vicinu à Valdemossa chì l'scrittrici hà dettu: "Tuttu u poeta è un artista si puderete imaginate hè stata personificata in questu paisi" - è questu in sparti ch'ella hà deve cura di u so amatu sick (umani feministi di Sand è cusì chicchiatu e so residenti lucali chì nimu accunsentì à aiutà), è chì i so figlioli sò stonicati da i zitelli, cunziddiu "Moors" è "nemici di u Signore". Hè quì chì a so famosa obra "Winter in Mallorca" hè nata.

Cammisa per e strati di a cità

Oghje a cità di Valdemossa hè ancu u destinazione di vacanze favore di Boemia. Ancu u fattu chì a cità hè abbastanza petite (pocu più di 2 mila abitanti - sicondu a nostra nuzione in generale "paese"), hè assai bellu. Pudemu dinò chì l'attrazione principali di a cità sò i so strati - piede pavatu, ristretta, ma pulita. E necessaramente decorate cù fiori in tanti vignaghjoli chì sò aggradati à e strade, allughjenu un encore indescribable.

Un altru attrazzamentu uriginale sò i pillettes consacratu à Santa Catalina Thomas, chì hè a patrona di Valdemossa è l'isula di Mallorca. Tali pezzi artighjanali, fatti di legnu è raffigurante sceni da a vita di un santu, decoranu senza esagueri ogni casa in a cità. Se vi veda, osservate chì ùn pudete truvà dui comprimitivi idèntici in tutta a cità!

Unu di l'attrachjose hè a casa induve u santu era natu è hà visutu davanti à a so mamma in u monasteru à l'età di 12 anni. Hè situatu in Rectoria Street, 5.

Hè offritta u so visitanti Valdzenesi (Mallorca) è altri attraversi: u monestru cartesiu , u palazzu di u Rè Sancho, l'església chjesa, u bustu di Chopin.

U palazzu di u re Sancho

U palazzu è un edifici chì datanu di u 14u seculu. Hè statu custruitu cum'è a residenza invernale di i re di l'isula, ma urìggini avianu viscutu mòrii chì fundaru u monestru cartesiu - finu à chì u monasteru stessu fù rializatu.

In u 1808, a figura publica espunusa spagnola è amicu di u pittore Francisco Goya Gaspard Hovelianos, chì hà servutu un link here, hà viviatu in u so territoriu.

U palazzu rememminenu di un palazzu Romanu. Quì pudete amparà l'interiors, cumprendi - magnifichi tapizzi. In più di a funzione di u museu, u palazzu attuiscenu oghje a funzione di una sala di cunferimentu - cuncerti di musica classica sò tenuti quì.

Monasteru di La Cartoixa

Un tipu di facciata di a cità di Valdemossa - u monasteru di La Cartoixa (a Cartuja), chì hè stata fundata in u XV sèculu da l'arrivale à Mallorca da i monjos cartesiani.

In u 1835 u monasteru cartesiu di Valdemossa fù chjusu secondu u decretu di u Guvernu Centrale. Prima era divintata propiu di l'statu, è più tardi tutte e so ristrettu, solu a chjesa, sò stati sottumessi à a subasta. L'abbitanti di a cità compru ind'è un magazinu, è da tandu, i celluli sò allughjenu à i visitori chì visitanu a cità. A strada, era in a celu di u monasteru chì Sand è Chopin vissiru. In questu, è avà hè un piano, scrittu da un cumpusitori di Polònia.

A maiò parte di e custruzzioni di u monasteru appartene à i seculi XVIII-XIX sèculu, ma arcuni di l'edificatori sò stati cunservati da u mumentu di l'erecció di u monasteru. In u monasteru vi viste u monasticu, a farmacia è a chiesa neoclàssica dipinta da Francisco Bayeu, u cunghjettu di a grande Goya.

Chiesa di San Bartolomé

A custruzione di a chiesa di Sant Bartomeu hè stata cuminciata ancu prima di Maiorca hè statu cunquistau da u Regnu araguniscu Jaime I - in u 1245, è finitu quasi cinque seculi dopu, à l'iniziu di u XVIII sèculu.

Chopin's Nose è Chopin Festival

In l'onore di Frederic Chopin, chì hà criatu quì da parechji famose polonaises è preludgii, Valdemosse alberga un festival internazionale annantu di u so nome.

Un bustu di Chopin, stallatu vicinu à l'intrata à u monasteru, hè assai populari cun turisti chì ne necessariamente foderanu u so nasu di bronzu, u culore di u quale perchè hè chjaramente diversu da u culore di u restu di u bustu.

Portu di Valdemossa

U portu di Valdemossa hè tutta picca, ma u so paisaghju maravigliu evoces un sensu d'admirazione è pacificazione. Una strada stretchusa è stralitu viaghja à u portu. Oghje hè unu di i pochi porti in a parti di l'isula sittintriunali, furnitu per i barche di pisci è nichi - à 7 m di longu - yacht. Da a cità à u portu - circa 6 km.

Bun: vista tosta di a cità

Un altru mumentu induve di Valdemossa hè una bun coca di patata. Hè un pianu Mallorcanu tradiziunale, ma hè coccu a più deliciosu nantu à l'isula quì. Se visitate a cità - assicuratevi di pruvà i bultes, lavati cun u zucchinu frescu di aranciu.

Cumu ghjunghje?

Pudete andà à Valldemossu cumprate una scursioni. In ogni casu, se vulete passà un passaghju in e strade di sta petite cità ma bella assai, vi diceremu cumu per arrivà à Valdemossa nantu à u vostru propiu.

Dà Palma de Mallorca, pudete piglià un bus regular 210. Si abbandona da l'estazione di l'autobus sotterraniu in a piazza di Spagna, l'iniziu di u trafficu hè 7-30, u rotore trà u voli - da una ora à una è media. A durazione di u viaghju hè di circa una meza ora, u costu hè di circa 2 euroni, u pagamentu direttamente à u driver.