L'omu hè sempre cercatu di utilizà a ricche di natura per u so propiu beni. È cù ogni ghjornu di u ghjornu, sò tecnulugia chì anu sviluppatu, è a scienza viaghja più luntanu. Ancu ora, mentri chiansevuli cun voi, in diversi laboratorii, i scientisti facenu brillanu bassini. Ben, o crescenu e cose straniani. Qualcosa, è sapìanu cusì!
1. Un bacteriu chì cunsuma plasticu
I scientifichi di u Giappone riisceru à svià i battisani chì sò manghjati da u plastica. Più più precisamente, tereftalaticu di u polietileno. Vuliu crede chì tali microorganisimi si sparghji in u mondu, è a quantità di rinsignà plastica sarà drasticamente ridutta.
2. Cell stem cells
In u 2017, i scientifichi anu sappiutu svià e cipolle mutaze nicissariu per a pruduzzioni di sangue. E questu hè un veru prugettu. S'ellu hè pussibule di pruduttu u sangue, a medicina pò effikace a leucemia è ancu in i sughjetti sempre serà sempre materiale suffinenti per a trasfusione.
3. Tuta
Comu regula, hè fatta da a pelle di vacca, ma Moderna Meadow hà dettu chì i so esperti cultivate u materiale in u laboratoriu. Questu hè dovutu à una scienza speziale di levitu. Microrganismi produsinu collagenu, per a qualità di a pelle riceve a rigidità è l'elasticità necessarii.
4. Cane di dui corsi
In u 1954, un squadra di u scientistu soviievu Vladimir Demikhov hà realizatu 23 operazione per trasplantà a cuda di u cane à u corpu di un altru cane. In u 1959, l'esperimentu era coronatu cù successu. E duie capitasti vivi. Dopu à l'operazione, u cane duppianu ghjuvatu quattru ghjorni. E ancu se ancu quellu esperimentu pruvucà sensi ambivalenti, in u futuru pò pruduce chì hè assai utile è aperta novi oportunità per salvà di a vita.
5. Glándula mamaria
I circonti addiventanu di un pappu Petri per studià u sviluppu di u cane di cumbera.
6. Etenu in u spalle di u rosiddu
À l'Università di Tokyo, i scientifichi anu sappiutu criscà l'aricchia umana à u spinu di un rosidu. L'esperimentu era fatta pussibule per l'usi di caghunite.
7. A tràccia umana
Da e caghjuli di u muvimentu, una trachea umana era ancu cultivata, chì hè stata trasplantata annantu à u paci in ongologicu, in quale u tumore imblukatu e vaghjuli.
8. U pede ratata
U circhulu Harald Ott in cundizioni di u laboratori di i celluli viventi era capaci di cultivà un ragnone. U prossimu esperimentu sarà u cultivatu di a panzu di i primati. E se vai bien, allura sta tecnulugia sustituisce l'amputation.
9. U Mosquito
Perchè, dumandate, crescenu questi insetti? U fattu hè chì i mosquitoes di laboratori purtate i bacteria mammà i mosquito, chì, à u turnu, sò trasportatori di i malatie serii.
10. U core core
I scientifichi escioti anu amparatu à crede i corelli chì lotteranu in u laboratoriu.
11. Diesel di bacteria
Impossibile, sì u corpu cù u battimentu! I miraculi chì anu da rialite. In 2013, i scientifichi sò stati cun modu di produzzione di biodiesel da u bacteriu di E. coli.
12. E vistite
Se u labillu pò fà a pelle, perchè ùn pruvà à esce da altre materiali. A cumpagnia Biocoutura hà pigliatu questa idea à u serviziu, è hà cuminciatu à pruduce roba di zuccherinu. Quandu u so sughjettu di u vestitore hà abbandunatu, pò esse ghjucatu in benzina nantu à i bagnu cù i restos di l'alimentariu.
13. Diamanti
Ùn puderete mancu fà imagine quantu "diamanti" di u "laboratoriu" anu aghjatu in i piazzi di ghjuvelli. I piedi sò qualitati qualitati chì sò ricunnisciuti ancu da i ghjinerichi eminenti.
14. Ossa di porcu
I scientisti di l'Università di Michigan hà sappiutu a cultivà un porcu da i celi. Doppu, era usatu per restituurà a manduca di l'animali. Se a ricerca futura hè equitazione riesciuta, l'idea pò esse usata no solu in medicina veterinaria, ma ancu in medicina.
15. Hamburger
E intende di coccia una hamburger "artificiale" hè statu guidatu da u 2008. U successu hè stata sola in 2013.
16. Furna umana
In u Giappone, i scientisti anu capace di truvà una manera di crescenu a pelle di i follicle di u piloso è i glànduli sebacies.
Chimeric embryo
Científici da l'Università di Salk anu criatu un embriione, chì hè cunsiste di cileggi e cilesti umani. L'esperimentu turnò da esse polémique, ma pò demustra a pussibilità di e cèl·lulidi umani per dividinu in l'organisai straneri.
18. Ortu di una pumu
I scientisti Canadiani anu truvatu chì a modificazione giantica di a manzila permette di crescenu da u fruttu di l'arechja. È in un urganu ùn ùn vulianu micca firmà.
19. U Pene di Rabbit
Quì tuttu hè simplice: l'urganu hè cultivatu da e cèl·lale di u cunigliu, è era traspurtatu à u roghjunaghju. Hè presumibule, sta tecnologia pò aiutà à i zitelli nascuti cù difetti.
20. Semen sperma
I scientisti chinesi anu capace di rimpiazzari i cipolle materiali di i sappressu cù i cipolluli di semen. Certu, a tecnulugia avà bisognu di avantageu, ma hè pussibule chì un ghjornu serà un modu efficafogliu per trattà l'infertilità maschili.
21. Coralli
I scienzi stanu cun u crescente in un test tube. È questu hè un scuperta utilità, cum'è i fuscati di coralli sò prestendu prestu.
22. Venneri
I primi samples eranu cultivati da i cellulite di i zitelli.
23. A vaġina
U cultivo di u òrganu in u laboratoriu permetterà trattà di difetti di nascita, in chì a vagina è l'utru sò sviluppati. I risultati di l'esperimentu sò stati trasplantati da u sperimentale è salvatu in modu sicuru.
24. Ovari
Eranu cultivati à un statu maturu è pò esse fugliatamenti teoricamenti.
25. U cervu
No tantu tempu, i scientisti si cumincianu à cresce i boli ... ... di u core. U studiu è u sviluppu di sta direzione in u futuru pò aiutà in a lotta contru a malatie, cum'è l'Alzheimer, per esempiu.