Cumu experta a solitude?

U rolu hè simu infurmàticu in a cucina, è l'acqua di u grippu hè spargugliatu, i voci è u sonu di i carusi sò intesu fora di a finestra, è a sola voce umana hè sente solu da a TV. Appressu per questu possi bisognu di un mondu circundante di a persona solitaria. U sensu chì tutti quà vicinu à voi hè aligianu à i vostri prublemi, ognunu hè occupatu cù i so affari di u stessu è u mondu ùn hè micca unu cù quale pudete sparisce i prublemi, per sicuru, almenu una volta in tutta a vita tutti avianu cuntenutu. Ma certi pòpulu stu statu hè venutu è quasi si spiccà immediatamenti. È per qualchissia dura per anni o ancu pò esse trasferitu da a vita. Perchè chì una persona si senti lonelvule è cumu s'apprima à esse solu? Questi interrugazioni anu longu rhetorica. Ma se capisci, in stu statu ùn hè nunda terrible. Hè cun ellu hè pussibile di vive, se ùn interferiscenu micca, o disperse da ellu, s'ellu ci era intolerable.

Perchè avete bisognu di soledad?

In a psicolugia, un statu chì una persona si senti sola hè divisu in dui tipi:

  1. U suciale. U manifesta in quelli momenti chì ùn ci hè nimu à chjamà o di chjamà un passaghju, i amiche sò partuti per diverse cità, assai amici sò e famìglie, è u travagliu hè in un locu in u silu o in un vigore.
  2. Esistencial. A persona pò aviri assai amici, ellu stessu hè abbastanti capace di esse l'ànima di a cumpagnia è a persona aspittava in ogni eventuali. Ma tutta sti pare faciu falsificate. Oghje, u persone à a spluta hè avè assicurata a solitude sana è a rializzazione chì u so veru ùn era micca vistu è ùn mancu sospettà ciò chì hè veramente. Un statu tali pò esse prolongatu per un pezzu tantu, postu chì a ghjente ùn volenu cuncilià à a sulitudine, chì significa chì ellu hà ripetitu in a ghjente per affucà l'esperienze internu.

Avà mi facenu u partitu di filusufìa di a quistione. Parechje persone, per a prima volta pensendu à vive sola, fà una tragedia vera di a so cundizione. Tuttavia, si deve ricunnoscu chì una persona era originalmente nata solu, è prima di dite in una comunicazione adimensa cù u mondu esternu, ci hè bisognu di truvà l'armunia cù sè stessu. I filusòfichi di tutti i tempi di manera insatiable di a soledad com'è una parte di l'essere è di l'utilità di a creazione. Però, l'omu mudernu hè una criatura altamente dipende à a sucità. È sottu u yugghiu di a sulitudine, com'è regula, quelli chì ùn sò micca pronti, ùn vulianu micca, o ùn avè micca osservatu altre persone cun ellu stessu. Qualchidunu chì pensa nantu à a ridirezza di u sentimentu di a sulitudità, in fattu, ùn faci mai altru ch'ella ùn deve esse sulitariu. Ùn hè micca cunnisciutu di e benefizii chì e persone pò purtà, sò prutiziunati contru à l'altri è cresce sola cose negligenti da u so latu. A maiò parte di l'energia di sti pirsuni hè diretta à cumpassione per a parsunalità è l'esperienze internu. U risultatu di questa attitudine versu u sè stessu hè u lethargy, l'apatia è e numerosi depressioni. In fatti, a persona da u so cumpurtamentu impugna à l'altri di ellu stessu, è ponu novu dispiacè chì nisunu precisa. Ma sò parechje altre razze è tippi di pirsunalità di a persona. Anu solu una cosa in cumunu: l'esistenza fora da a sucità hè impensable è causò pànicu.

Cumu libbirà di u scantu di a soledad?

"Hè divertitore cumu si spieghja in furia, in u sudu di u cummandante è di a festa, u teme di stà vicinu in u desertu di u nostru stessu munnu". Quatrannu prunuma quasi ogni persona. Scantu d'esse solu, senza pare, senza parechji, senza sustegnu - hè quasi l'instinimentu di l'autoreffarente di l'omu mudernu. E a causa di a voluntatissima è di u caratteru, ogni ghjornu soccè per questa sensazione in modu diffirenti. Qualchissia, seguitu da i parolle d'Omar Khayyam, prefiere "micca cun quellu". E qualchissia è una cumpagna suspittiva à u campu hè digià in gioia. Parechje rash acte in a so vita a ghjente si cumporta solu per teme di stà senza supportu, sustegnu è cumunicazione. Eppuru, se stu sensu hè cusì intuppressivu, cumu pò esse da esse paura di a soledad?

Hè sempru. Siccomu per vultà a solitude, cuncintata originalmente da a natura com'è un state naturali di l'omu, nimu ùn sia successu, vale a pena guardà sta sensazione da l'altra parte. Per un pezzu tantu, i persone fôru attaccati à sviluppà l'attività. E ora, genitori muderni di una piccula età pruvate di carica u ghjornu di i so figlioli cù parechji circles, seculi, etc. perchè ùn anu micca tempu per "tuttu u sensu di sinsu". E pocu pòpulu in stu mumentu ricorda chì hè vitali per una persone per esse suldati cù sè stessu è cù i so penseri ogni ghjornu. A genti sò temerati di firmà è pensanu nantu à elli è u so mondu internu. Dopu tuttu, tuttu ciò chì cuddaru duverà apertu cum'è in u pale di a manu. Pensendu à cumu per survivali di soldevule, avete bisognu immediatu per dumandate a siconda seconda domanda - vale a pena preoccuperà? Forsi hè megliu per dumandà sè stessu a so sola? In questa aludione ci sarà almenu una certa verità. Per ùn pinsà micca di sta sensibilità, vale di ricurdà quellu isolamentu da u mondu esternu è si scuprite è cercà in u vostru propiu cunghjettu micca mai avè l'attinzioni di e persone in a vita. Per fà questu, hè sempre necessariu di distrughjini l'idea di a so propria unicità è di ricercà l'armunia, no solu cù u vostru munnu internu, ma ancu cù l'ambienti esterni. E necessariu anu da esse l'altru "solu", chì probabbilmente manca u vostru caloru.