E religioni monoteistichi - l'emergenza di u monoteisimu è e so cunsiquenzi culturali

Ci hè parechje mudelli religiosi cunnisciutu chì si sò furmati in parechji volte è avè u so principiu è fundazioni. Una di e differenze principale hè u numaru di divinsi chì a persone crede in, cusì ci sò religioni basati nantu à a crede in un diu, è ci hè politeismu.

Chì sunnu religioni monoteistichi?

A duttrina di un Diu unicu hè chjamatu monoteismu. Ci sò parechji currenti chì sparte a nuzione di u creadori super creatu. Un capìsticu chì a religione monoteista significa, vale a dicerà chì questu hè u nome di e trè currenti principali: i Cristianesi, Judaismu è Islam. Cuncirnendu altre tendenzi religiosi, i disputi sò in modu. Hè impurtante per rimpiazzarià e religioni monoteistichi - queste sò direzzione distinguishente, perchè qualchì impegni à u Signore cù personalità è e diverse qualità, mentri àutri simuli elevate a deità centrale à l'altri.

Chì ci hè a diffarenza tra monotismu è u politeismu?

In u sensu di quessa cum'è "monoteismu" hè statu cumpresu, è in u politeismu, hè cusì cumplicatu di u monotheismu è si basa in a fede in parechji dii. Trà religioni muderni, includenu, per esempiu, Hinduism. Li sustituti di u politeismu cose chì ci sò parechji dii chì anu sferenze di influenza, caractères è abitudini. Un esempiu vivitu sò i dii di l'Antica Grecia.

I scienzi crirenu chì, in u primu, nasce u politeismu, chì anu passatu à a fede in un Diu. Parechji sò interessate in i motivi di a transizione di u politeismu à u monoteisimu, è cusì ci sò parechji spiegazioni per questa, ma u più justificatu hè. I scienti crede chì dichusimenti religiosi cambiani cambienu certi staddi in u sviluppu di a società. In questu ghjorni, u sistema di schiavi hè statu rinfurzatu è a munarchia hè creata. U monoteisimu diventenu un tipu di basa per a furmazione di una nova sucetà chì crede in un monarcu unicu è di Diu.

Monoteistic Religions

Hà esse dichjaratu chì e principal religione mundiale, chì sò basati nantu à u monotheismu, sò Cristianità, Islam è Ghjudaismu. Certi studienti anu cunsideratu una forma massima di vita ideologica, chì sò intradditi à rinfurzà u cuntenutu morali in questu. I capu di i stati di l'Anticu Orienti in u mumentu di a furmazione di u monotheismi eranu guidati micca solu per i so interessi è u rinfurzatu di i stati, ma ancu in l'oppurtunità di sfruttà e ghjente cum'è efficevule. U Diu di a religione monoteistu hà datu l'oppurtunità di truvà un modu à l'ànima di i cridenti è di rinfurzà u tronu di u monarchu.

Religion monoteistenu - Cristianità

A ghjudici da l'epica di origine, u Cristianesimu hè a siconda religione mundiale. Inesessuali, era una secta di judaismu in Palestine. Parinturi simili hè osservatu in u fattu chì l'Anticu Testamentu (a prima parte di a Bibbia) hè un libru impurtante per i cristiani è i Ghjudei. In quantu à u New Testamentu, chì hè custituitu di i quattru Evangelji, i sti libbra sò sagrati solu à i cristiani.

  1. Ci hè un monoteismu in u sughjettu di errori in a Cristianitae, postu chì a basa di sta religione hè a fede in u Patre, u Filestu è u Spiritu Santu. Per parechje, questa hè una cuntradizioni di i fundamentali di u monotheismu, ma in fattu hè tutta a tutti i trè attributi di u Signore.
  2. A Cristianità imponita redemption and salvation, è a persone cresce in a misericòrdia di Diu in una persona sinistra.
  3. Comparare l'altri religioni monoteistichi è u Cristianesimu, deve esse dichjaratu chì in stu sistema, a vita veni da Diu à i persone. In altri currenti a persone hà bisognu à fà affruntà à u Signore.

Religion monoteistu - Judaismu

A religione più antica, chì hè sviluppata circa 1000 aC. I prufeti usavanu diverse credenze di u tempu per pudè formà u novu currente, ma l'unica diferenza impurtante era l'esistenza di un Diu unicu è putente, chì es necessariu à seguità à u rigulari u còdici murali. L'emergenza di u monotheismu e e so cunsiquenzi culturali sò un tema impurtante chì i scientisti cuntinuanu à scopre, è in u ghjudisimu i seguenti fatti saliendu:

  1. U fundatori di sta tendenza hè u prufeta Abràhamu.
  2. U monoteismu isulanu hè stabilitu com'è l'idea basta per u sviluppu moralu di u populu di u Ghjudeu.
  3. U corrente hè basatu annantu à u ricunniscenza di u Diu di Diu, chì ghjudice tutte e persone, è micca solu i vivi, ma ancu i morti.
  4. U primu travagliu littirariu di u judaismu - Torah, chì significheghja i dogma principe è i cumandamenti.

Religion Monoteistu - Islam

A siconda religiùncia maiò hè l'Islam, chì pareva dopu à l'altri direzzione. Stu corpu fu natu in Arabia in u VII seculu AD. e. L'essenza di u monotheismu di l'Islamamenti hè in questa dogma:

  1. I musulmani cresce in un Diu - Allah . Hè rapprisintatu da un esseru chì possa qualità morale, ma solu à un diploma eccillenti.
  2. U fundatore di questa tendenza era Maudimu, à quale Diu hè statu appena è li dete una seria di revelazioni, scritte in u Qur'an.
  3. U Quranu hè u libru saggiu principale musulmano.
  4. In l'Islam, anu angeli è spiritu maligni, ciamati jinns, ma tutte l'entizzioni sò in u putere di Diu.
  5. Ogni viva persone per predestinazione divina, perchè Allah ordene destinatu.

Religion monoteistu - Buddhism

Una di e religione più antichi di u mondu, u so nomu hè assuciatu cù u titulu impurtante di u so fundatore, hè chjamatu Budismu. Ci era questu situ in India. Ci sò scientificu chì numaru religione monoteistichi, menzionate stu corrente, ma in fatti ùn ponu esse attribuiti à u monoteisimu è u politeismu. Questu hè spiegatu da u fattu chì u Bouddhu ùn nè micca nigà l'esistenza di altre dii, ma assicura chì tutti l'obey acte di karma. Dittu questu, calculendu chì religioni sò monoteisti, ùn hè micca bè da inclusi u Buddhismu in a lista. I so disposizione principali:

  1. Nisun altru una persona pò metulà u prucessu di rinnovazione di "samsara" , perchè in a so putenza à cambià in nanzu è ghjunghje nirvana.
  2. U Buddhismu pò piglià parechje forme, pigliatu in cunfessi.
  3. Sta ghjenti promete à i believers l'eserciziu da u soffrenu, i spirienzi è i porsi, ma à u listessu tempu, ùn manca micca cunfirmatu l'immortalità di l'anima.

Relazione Monoteistu - Hinduismu

L'antica vòdira Vedic, chì cumprendi parechji scole filosoficu è tradiziunali, hè chjamatu Hinduismu. Molti, discrivinu e principali religioni monoteistichi, ùn anu micca bisognu à esse di questa direzione, postu chì i so aderenti credi in circa 330 miliuni dii. In fatti, questu ùn pò micca esse cunzidutu una dicisioni precisa, perchè u cuncettu Hindu hè cumplessu, è a ghjente pò capisce cù a so manera, ma tuttu in l'Hinduismu rende in un unicu Diu.

  1. I meditanti credi chì un diu supremu ùn pò micca esse cumpresu, perchè ellu hè rapprisintatu in trè incrisioni terrestri: Shiva, Vishnu è Brahma. Tutti i criaturi anu u drittu di decide per ellu stessu chì hà fattu ricunnosce u preferitu.
  2. Questa rilazioni religiosa ùn hà micca un testu basicu, cusì criunu utilizanu Vedas, Upanicati è l'altri.
  3. Una postu impurtante di l'Induismu indica chì l'ànima di ogni persona hè passata per una quantità numerosa di reencarnazione.
  4. Karma hè in tutti l'èvuli viventi, è tutte e azzioni seranu cunfirmati.

Religion monoteistu - Zoroastrianism

Unu di l'urdinazioni religiose più antichi è Zoroastrianismu. Molte studienti religiosi crede chì tutti i religioni monoteistichi principiani cù stu corrente. Ci hè sturiani chì dicenu chì hè dualisticu. Appressu à a Persia antica.

  1. Questa hè una di e prime cuncretenzii chì presenta a ghjente a lotta di u bè è di u male. E forze di Light nel Zoroastrianismu sò rapprisentati da u diu Ahuramazda, è e forze scuru sò rapprisentati da l'Ankhra Manui.
  2. A primu religião monoteiste indica chì ogni persona mantene a so alma in purità, sparghjendu u bonu in a terra.
  3. U significatu principale in u Zoroastruisme ùn hè micca u cultu è a prichera, ma i boni pratiche, pensamentu è parole.

Religion monoteistu - jainisme

Una religione dharmica antica, chì era uriginale una tendenza réformateur in Hinduism, hè chjamatu chjamatu jenistinu. Apareceu è diffuseu in India. Religion monotheism and Jainism have nothing in common, perchè stu corrente ùn impone a fede in Diu. I decenoti principali di sta direzione include:

  1. A vita nantu à a terra hà una alma chì hà infinitu cunniscenza, forza è felicità.
  2. Una persona hè deve esse rispunsevule per a so vita in u prisente è u futuru, perchè tuttu hè riflettutu in karma.
  3. U propiu di sta tendenza hè di libbira l'ànima da u negativu, chì prupone aghju erate, pensamentu è discorsi.
  4. A preghiera principali di u jismu hè u mantra di Navokar è in u so cantu, a persona si mostra rispettu à l'animi liberati.

Religioni Monoteistichi - Confucianismu

Molti studiusi crede chì u cunfrucianismu pò esse micca cunzidiratu una religione, è chjamanu a tendenza filusòfica di a Cina. L'idea di monoteismu pò esse vistu in u fattu chì Confuci hè deificatu à u tempu, ma questa pratica attuale ùn presta micca attente à a natura è l'attività di Diu. Lu Confucianismu in parechji rispetti difiere di e religioni monoteistichi di u mondu fundamentale.

  1. Hè fundamentu nantu à l'implementazione stretta di e normi è riti in esistenti.
  2. A cosa principalu per questu cultu hè a venerazione di l'ancestrali, perchè ogni genaru hà u so propiu tempiu induve i sacrifici sò fatte.
  3. L'obbiettivu di l'omu hè di truvà u so postu in l'armunia di u mondu, è per questa hè necessariu di migliurà constantemente. Confuciu proponiu u so programa unicu per l'armunia di e persone cù u cosimu.