In questa isula unica in u mondu vivi salvaje, pronta per tumbà tutti!

L'omu hè sempri cercatu di scopre i territorii pocu cumuni, per amparerà novi culturi. In ogni casu, ci hè ancu una isula in u mondu cun una tribù, e tradizione di quale nimu ùn vogliu cunnosce è i viaghjatori più impurtanti ùn vulianu micca visitatu sta stonda islu di Diu.

L'Islanda centrale di u centru (una area di 72 km2) hè una di e Isuli di Andaman in a baia di Bengala. Hè prohibitu di visita, perchè hè abbitatu da e persone chì sò chjamati micca cuntattu. Questa isula hè divintata a patria di a tribù Sentinella ostili. Ùn rietta ogni cuntattu cù u mondu esternu è hè aggressivamenti contru à tutti quelli chì si pruponenu à avvicinarià a so isula. U centinellu tira à pedre e disperse frecce à i helicopteri volanti è i piani nantu à elli, è ancu attaccà e vele di navigazione vicinu.

In ogni casu, una visita à questu locu pò esse periculosa senza solu per vende curiusi. L'isulani ùn sò micca prutiggiutu di e malatie mudernu, è per quessa cuntattate cù a civilizazione pò distrughjenu a tribù entera, chì per decenni hà studiatu gruppi di ricchieri, antropòlogichi.

Hè interessante chì sta tribulina fù scuperta prima in u 1700. U tempu d'urìgine di i Sentineliti hè a Storia di a Pedra, in quale, cum'è l'oghjendi di mostra, stu populu ferma.

Ufficialamenti, l'isula Sentinella hè guvernata da u guvernu Indianu, ma in a rialità, u Sentinelu in viaghju sò lasciati à i so prupietà propiu, cum'è ùn anu micca firmatu alcunu accordu di l'accessione à qualsiasi statutu è ùn anu discutenu ancu.

Avete micca sbarcatu nantu à questu, si ùn vogliu micca per entra in u prublemu. Per esempiu, dui pescoti, pèrdite in u 2006, anu statu brutalmentu assassinatu. Quandu u helicopteru di a Guàrdie di Costa hà pruvatu à piglià i so corpi, l'isulani cumportanu cusì aggressivamente chì l'avianu ùn pò mancu sera sbarcatu. Dopu fù fattu cunnisciutu chì a tribù entertava i corpu di e persone innocenti.

U numaru di a tribù chì abbitanu l'isula, secondu parechje stimi, ghjusta da 50 à 400 persone. A strada, l'isula fù scuperta in a fine di u seculu XVIII, ma a so esistenza fu sminticata da quasi un seculu, è fù ricurdata solu in u 1867, quandu un battagliu indianu hè chjardu in queste acqua.

Oghje hè l'ultima isula in u mondu, abitata da i primitivi. In quantu à a so presentazione, l'antropogni riferenu à i Negritos. I Sentinelliani anu livatu, i pesti richiesti, è l'altura ùn sia più di 170 cm.

U primu è, probabbilmente, l'unicu amicinu hè fatta in 1991 da u scientist T.N. Pandit. Ma digià in a fini di l'anni 1990, u prugramma di cunnessu hè statu limitatu per l'hostilità di a tribù.

Dopu à sta spidizioni, nimu hà scuritu visita l'isula.

Hè statu ufficialmente ricunnisciutu chì a tribù hè bona è fiorita senza l'interventu di a civilizazione moderna.

In u modu, u centinimentu vi feste di freccia da u metale è l'utilizate in parechji articuli e utili.