Puerta del Sol


Puerta del Sol - "Puerta di u Sun" - a famosa piazza di Madrid, chjamata dopu à e porte chì si stabbilianu quì. Perchè e porte sò stati chjamati, ùn hè micca cunnisciutu propriu: sia per questu scritti à u livante (è, per quessa, per elli, era pussibule di veda cumu u sole si sviluppa), o per via di l'imaghjini di u discu solidu in a porta. A porta era finu à u 1521. Doppu ch'elli èranu stati demuli, u grandezza di l'aria aumentate. Eccu avianu custruitu un monasteru, una iglesia è un bordellu (chì, incidentale, prestu prestu in una strada vicinu). Dighjà à u 17u seculu una fonte hè stata fatta sopra à l'urigine chì appartenenu à a chjesa, à u quali u mercatu pronta si stalla.

In u 1766, in a Puerta del Sol Square, ci era un mutinu cunogettu di "Capre è Cappelli", in 1808 un insurrezioni populari accuminzò dinò, diretti contra u yugnu di Napoleonica Francia. In u 1812, eccu vinni pruclamatu, è dopu, in u 1814 - hè stata quì chì a Custituzione spagnola hè statu brusgiata. A proclamazione di a Ripùbbrica Spagnola in u 1930 hè statu ancu fatta da u barcuni di a Casa di Mail.

Area - una rotonda di 8 strade; Hè a forma di una luna mezzaluna. A Puerta del Sol era a primu quadru di Madrid cù u gasu è dopu l'iluminazione elettrica, u primu cavallu, u primu tramu electricu è u primu caru in l'Spagna, a prima linea di metru era statu sottu à questu chiazza. Eccu l'ultimu cunfisione in Mallorquina, chì devi esse visitatu dopu à un passaghju per a piazza.

In più, a casetta cuadru musei , uffizii, hotele è ministeri.

Monumentu à u Re

Munumenti versu i rè di Madrid sò parechje. Ma u re, chì u munumentu equestru è custruitu in a Puerta del Sol, meritava u drittu di esse immortalizatu: Carlos III hè statu avè "accettatu a Madrid in arcilla, è si n'autra trasiu in marmura". Hà fattu assai, no solu per a cità, ma per u paese cum'è un sanu: era cun ellu chì a cità hà tenutu pochi di acqua, illuminazione è riteni pavatu, i rivenuti statali triplicate, scambiate assai scole, scole militari è siminari.

Monumento a l'Orangerie

Un cumpagnu manghja un fruttu o un osteru, ùn hè micca cunnisciutu, ma u fattu reste: l'ore adduvamu in abbunna quì davanti, per quessa chì a maldita, cù u listessu arbore, anu ancu in u palcuscenu di Madrid. U fragola in Spagna ùn sò micca micca freti è quì si pò vedà à e carrughji di Madrid, crescente in i pochi.

U munumentu à l'osteru era situatu davanti à u fronte di l'Edificiu Post-House, è a locu coru hè stata sola sola in u 2009.

Punticchiu

Madrid si trova righjuntu à u centru di u paese. In u centru di Madrid hè Puerta del Sol. Questu hè evidenti da un pianu chjappu fattu di copper, cun un puntu di riferimentu - hè quì chì u "zero kilometru" di e strade di a Spagna si mette.

Casa mail

A casa di l'autore postale - Real Casa de Carreras - hè stata posta in 1761. Oghje u bastimentu hè u guvernu di a regione autonoma di Madrid. Hè quì chì u reluariu chì annunzià u 31 di dicembri à a mezzura informà à i Spagnoli chì l'annu hè venutu. Hè quì chì l'assemblea cumune 12 uva sottu a battaglia (unu per ogni vittime) è 12 riunioni sò fatta, seguitu da quelli chì vedenu a diffusione da a piazza in TV. A tradizione chì hà intrutu in a vita di i Spagnoli in u XIX seculu, hà datu l'arradicatu è in altri paesi hispani. Nantu à a piazza quandu Natale stabilitu un attu famigliu di Natale.

In a facciata di a Casa di Mail, ci sò memoria piacè chì reminiscenu l'eventu tràgicu in a vita di u paese: l'insurrezioni chì si avianu fattu u 2 di maiu, 1808, è l'esprissioni in treni electrici in marzu di u 2004.

Chjesa di San Ginés

A ghjesgia di San Ginés hè situatu vicinu à a chiazza. Sta cresia hè assai venerata è pocu cumuni: prima, u so numeru di indirizzu hè 13, chì per u tèmpiu hè una maraviglia soru. Secondu, in a chjesa, ghjustu à i pedi di a Vèrgine Maria, hè un cocodile fraiche. Hè statu prisintatu à u Teatoni per un excèntrici Spagnolu-traveller, chì, in u so pròpiu, hà statu capaci di salvà di un coccuradore solu grazia à una preghiera calda. In più, a chjesa hè cèlebre per u fattu chì u famusu pueta Lope de Vega fu battizatu quì, è un altru scrittore famoso, Francisco de Quevedo, hè statu. Dumenica, in un certu tempu, a famosa pittura "Cleansing", chì appartine à u brush di El Greco, hè apertu per a manifestazione.

L'età precisa di a chjesa ùn hè chjesa; u primu menziunamentu in fonti scritte annantu à questu trovi nnô nta u IX seculu.

Cumu ghjunghje?

Pudete truvà à a squadra da 1, 2 o 3 linea di u sotteru (exit à l'estazione di Puerta del Sol) o in bus: rotulo 3, 16 è 26 (fighja Pta del Sol - Carretas) o n ° 51 (stop Alcala - Pta. Del) . Inoltre, i turisti anu interessatu à a piazza Cibeles è a piazza Mayor , chì ponu arrivà à pezu in 5 minuti.