A piazza Columbus


Unu di i più belli è ancu a piazza più grande di u centru di Madrid hè a piazza Columbus. Finu à u 1893, hà purtatu u nomu di San Jaime, è u cambiatu in relazione cù a celebrazione di u 400u anniversariu di a scuperta d'Amèrica per Columbus. A quadra di Columbu hè in l'intruduzione di Goya, i strade di Henova, i carcerei Recoletos (nantu à quale pudete camminà à a Cibeles square ) è Castellano. L'area pari chì hè a frontera tra l'antica, parte storica di Madrid, è e novi zoni.

Monumentu di Colpu

U culleghju di Colpu era creatu in u stile neoghetticu è si inaugurò in u 1892 - à u stessu tempu, quandu a piazza hà ricevutu u nome di un grand navigatore. U munumentu hè una culonna alta. À a so cima hè una statua di un grande travelleru - a travagli di l'escultori Geronimo Sunola. Columbus puntà cù una mano à punente, è in l'altru detti una bandiera spagnola. L'estatua hè fattu di marmura bianca, a so alte hè 3 metri. U pedestal di marmaru biancu 17 metri hè statu creatu da Arturo Melida. Basatu nantu à u pedestal, parechji manifestazioni impurtanti da a vita di Columbu sò illustrati. À u pedi di u munumentu hè una funtana cascata.

U munumentu parechji volte "muviani" in cunnessione cù a riparazione, realizatu in parechji partie di a chiazza è i ritenzi vicinu, ma i limiti di l'area micca mai surtitu.

Giurnali di Descumbrimiento è un altru munumentu à a maritare

I ghjardini di Descumbriimento, o di i giuliani di Scuperte, sò ancu situati direttamente nantu à a chiazza. In u giardinu cultivà l'alivi, pini, spruce, assai fiurenti; quì si pudete relaxà in l'ombra di l'arburi è altrimente almenu un altru monumentu erettu in unurore di Cristobal Colon (questu hè cumu u nomu di u famusu navigatore sona in spagnolu). U munumentu si compie di parechji blocchi di cimentu, chì cuntenenu citedgi di parechje famiglia famigliali (geugrafichi, stòrichi, filosofi, scrittori) assuciati à a scuperta di l'America. L'autore di u prugettu hè u scultore Joaquin Bakero Turcios.

E Columbus Towers

Quelli di Columbus sò duie gezeve di grattacieli, unificati per una pratiche cumuni, chì stabiliscenu l'apparizione architecturale di a chiazza cum'è un'ogera. Eranu stati disinziati da Antonio Lamela nantu à a tecnulugia di "architettura sospette": prima l'assi di quattru parti di l'edifizzioni hè statu custruitu, poi a superposizione di u sopra era attaccata à l'altru, da u ciminu à u fondu (à l'ora di a custruzzione di i raffiati, a tecnulugia era pocu pocu).

A strada, secondu l'utilizatori di virtualturizm.com, stu simbulu di a parte di a cummercializazione di Madrid hè unu di i più boni edifizii in u mondu (oghje u 6 u postu). E so residenti lucali ùn sò micca cusì crìtici di a struttura, ma l'"affettuosu" alcòniche per i raffiati ùn hè micca troppu romantica - "furchetta elettrica" ​​(invece, i cumunità unificati da un cumuni cumuni è di fighjà veramente). In seguente à e dumande hè un banc in quale hè un museu di figuri cera . E l'intrada à i grattacieli "prutege" una di e cinque opere di Fernando Botero - una scultura "Donna cun un specchiu".

Centro Cultural de Madrid

A quadra pò esse chjamatu u centru culturale di a capitale spagnola, induve parechji manifestazioni festivi, desfilia, cuncerti, processioni, cumprese avvenimenti festivi dediati à u Ghjornu di a Nazione Spagnola sò ospiti (questa festa hè dedicata à a scuperta da Cristòforu Colun d'America - è com'è u risultatu, u sviluppu di tutta a cumunità paisi unni parranu l'spagnolu). In i ghjorni di avvenimenti sportivi impurtanti nantu à u Columbu Culore sò stati installati grandi pantaloni, secondu chì i migghiori di Madrid viaghjanu l'emissione di ghjoculi.

In più, sottu a piazza hè un cumplessu di u Centre Cultural de Madrid, chì include salotti di cuncerti, teatrali è di mostra. U centru culturale hè intrattinutu à a popularisazione di a musica sinfoniica, in quantu à u teatru dramaticu di u repertoriu classicu. Ci hè una varietà di e lectures - cumpresa a pittura classica, a storia di Madrid, a littiratura, è dinò una varietà di performance dramatichi per i zitelli.

U ghjornu à a righjoni, nantu à Serrano Street, hè u Palazzu di Musei è Biblioteche, chì accunsenu u museu archeologicu Nazionale, a Librerie Naziunale, è finu à u 1971 u museu di l'Arte Contemporànea era ancu situata. Un di u palazzu face u latru sudu di a piazza.

Cumu à a piazza?

Culleu di Columbu pò esse acquistatu cù a linea di metro M4 (stazione di Colon).