A inferenza hè una forma di pensà

U nostru cervu hè sempre ingaghjatu in qualchi ragiunamentu - elabure cuncludii di u passatu, da l'apprezzati, da u supposed. Tutte queste cunghjenzi hè inferillenza, un risultu lògicu di l'attu di penseru. A inferenza hè cum'è a forma più alta di pensamentu , cumminendu i judicie è cuncetti in un sè stessu.

Correzione di i inferenzi

Dicenu chì a currezzione di e nostre inferenzi si trova in prucessu tempo, logica è scienza. Questu, a pruprietà dinò «piru», perchè quandu Galileu hà dettu chì "tuttu u stessu, a Terra hè spinning", ùn pudia micca pruvà. A so frase hè un excellent example di razze.

Ma s'è avvicinendu u prublemu da un puntu di vista cusì scientificu, i nucenzii pò ancu esse verificatu quì è issa (teoricamenti). A so currezza dipende da a curretta di l'ipotevule è e parte strutturale di e cuncludi. Da u dirittu, unu deverà subbitu, dinò di turnà ancu esse u dirittu.

U ghjustificazione è u ragiunamentu

A ghjustizia è a inferenza sò duie tipi di penseru culligati vicinu. A inferenza hè generata da i ghjudicamenti iniziali, è u risultatu di u prucessu di ragiunamentu nantu à issi sentenzi hè u nàscita di un novu judicatu - retirazzione o cunclusione.

Tipi di inferenzi

Ùn devi à guardà i trè cumpunenti di qualsiasi inferenza lòggica:

Sicondu u tipu di ragiunamentu, u prucessu di ragiunamentu serà una manera ligeramente diferenta, ma i trè ligami cunnessi stà senza cambiatu.

In raghjunamentu dedustivu, a cunclusione hè u risultatu di u cursu di i pinsamenti di u generale à u particular.

In generalizazioni induccionali sò aplicati da u quiveru à u generale.

In analogia, a pruprietà di l'ogetti è di i fenomeni hè usata per avè qualchì funzione cumuni, similari.

Difference: Judgment - Concept - Inferenzi

Trè forme di pensamentu, à dì, cuncettu, sintimentu è inferenza sò spessu confusati cù l'altru per una bona ragione.

Un cuncettu hè una idea di a pruprietà generale di i fenomeni è l'ogetti. U cuncettu hè u nomu biologicu di una classa di pianti cù proprietà cumuni, cum'è a classe Birch. Demu "abedul", ùn avemu micca parlatu un tipu di biddezza solu, ma di tutti i bedoli in tuttu.

A Sentenza hè a cartografia di e prupietà di l'ogetti è i fenomeni, a so paragùna, a negazione o a cunferma di a presenza di questi prupitati. Per esempiu, una propositu hè a dichjarazione chì "ogni pianeta di u sistema di u solar tirannu à u vostru ardhe".

In quantu a cunclusione, avemu digià annunziatu nantu à questa forma di pensà. A inferenza hè una cunclusione - u nàscita di un novu pensamentu basatu annantu à a cunniscenza accumulata prima.