A cuscenza di ogni ghjornu

A cuscenza pratica ordinaria hè u nivulu primitivu di a cuscenza, a forma naturali di u sapientu in a societaria, furmatu com un modu di espunzione espunituali di l'esperienze di a vita di u populu di i persone.

À u nivellu di a cuscenza ordinariu, rapprisentanti di a sucetà, in un modu o un altru, realizanu i significati à u significatu di u sustegnu sociale, senza usu di i mezi è di i metudi d'attività cognu organizzatu specifichi. A cuscenza ordinariu descriva tutti i fenomeni di a vita à u livellu di idee di u cunsigliu è di i cumercii da simplicate observazioni chì sò imposti sobre i rapprisentanti di a sucetà, cum'è "reguli di u jocu", sò assurti è utilizati da elle à certi aspetti.


Dà a cuscenza scientifica

A cuscenza teorica scientifica, in cuntrastu à l'urdinariu, hè una forma più altu, postu chì qualifiche i ligami essenziali è regularità entre l'ogetti è i fenomeni in una manera dimustrenzia cù a maiò grandezza pussibuli.

Da a cuscenza ordinali, u scientificu differseghja in u rigore di u prucessu, è in reliance on a sapèna scientifica basica predefinente da quale emera. A cuscenza ordinaria è teorica sò in un statu di interaczione. In rispettu à a cuscenza ordinali, u tiuricu hè secundariu, ma, a volta, cambia. Ci si deve esse capitu chì e forme è stereotipi stabile di a cuscenza ordinali ùn sò micca a ultima verità in parechji casi, postu chì sò limitati da u livellu empiricu. A tentazione di cumpensazione à stu livellu spessu creativi illusions, esse in falsi aspettavvi è cuncepzioni (à u persunale persunale è u publicu). Intantu, a vita cumuna senza u cuscene ordinariu hè impussibule.

Cientiania scientifica è teorica, chì in virtù di l'specifici di a massa ùn pò esse, cuntinueghja di operà solu in u livellu di raziunale è pragmaticu, chì hè naturali per l'organizazione di qualchì altru forme umana universalmente di cultura.

U valore di u cusceneru

Unu ùn deve micca cunsideratu u cusceneru ordinariu cum'è inferiale, anche, in certu puntu, hè un veru riflessu di a cuscenza suciali di e vaste massi, chì sò à un certu livellu di u sviluppu culturale (spessu hè assai bassu). Per d 'altra banda, l'esistenza di un indipendente cù una cultura culturale forte, per regula, ùn facilità micca, ma ferma a so participazione à a produzzione di valuri materiale à u livellu grassu. E questu hè naturali. In generale, a maiuranza (circa 70%) di a sucità hè principalmente interessata in l'utilità di a cunniscenza per a vita di l'annu.

A cuscenza ordinaria di una sana sana diffiere a scherza, l'armunia, chì assicura a so vitalità. Cusì, u cusceneru ordinariu (cum'è un rifarenza) hè vicinu à a rialtà chì qualchì altra forma di cuscenza. In attu, da a summa di l'espirienza di u cuscente di a cuscenza di a so ghjustizia, ci hè filosofia, religione, ideologia, scienza è arti formi supratuttu speziale di a cuscenza soziale. Sò, in un sensu largu, u cuntenutu di a cultura.