Cogliones - una proteina o carbuidrata?

Una domanda di età, quella chì parechji nutizzionisti è quelli chì vedenu a figura di u puzzle, ma assai assai di i funghi - questu hè più in questu pruduttu di prutini o carbuidrati. Intendemu di scummigghiarisi cume u prublema in i funghi è in quale cuntenenu.

U cuntenutu di prutea, grassu, carbuidrati in fungi

U fungi, cum'è qualsiasi altru pruduttu di l'urigine vegetale, cuntene un gran numaru di sustanzi essenziali è elementi tracci vitale. Per a so cumpusizioni, i funghi sò più cum'è verdura, ma ci sò più pruprietivi utili in elli. A quantità di prutezioni in funghi varia da u so tipu è ancu parte di u corpu di fruttu. Per esempiu, in un ghjovanu fungus, u massimu di u sustegnu di a proteina hè sottu à u capu nantu à a testa sporificata. In ogni modu, altru prublemu risultatu: ùn tutta a prutetta chì cuntene à u fungi hè facilmente assurvitu da u corpu. Per piglià a più prestazione, ciace u pruduttu in pezzi petite. In questu casu, u corpu assimilarà u 70% di a proteina. Un percentinu maiori (88%) pò esse acquistatu se un cunsuma un poveru di fungusoliatu da un pruduttu seccu.

In quantu i carbuidrati, per a so disponibbilità, i funghi pò esse attribuiti à i vegetali. Fintantu di i carbuidrati in questu pruduttu ci sò ancu questi chì si trovani solu in mushrooms. Quandu si espiuvenu à u trattamentu termale, i carbohidratati è di a fibra sò cunvertisce in l'elementu traccia più simplice, chì sò bè ​​assorbati da u corpu. Hè nutate chì solu da stu funghjetta ùn pò mancanu no menu sustinziali utile - glucogeno (fetu d'animali) è insuline.

I grasi in a cumpusizioni di i funghi ghjucanu u rolu più chjusu. U so minus in u pruduttu hè chì ùn sò micca acquistati di u corpu umanu, è, dunque, di benefiziu particulari, è ancu per e danni ùn portanu micca.

Cusì, risponde à a quistione chì dichjara funghje - proteini o carbuidrati ùn ponu esse inlemente in contesta. Hè cuntene i dui elementi, ma in parechji scatuli.