Neretva


Neretva hè u fiumu più grande in a parti orientale di u bacinu Adriàticu chì cuntene in Bosnia è Erzegovina . U fiumu ghjucà un rolu impurtante in a vita di u paese - hè una fonte d'acqua potable, prumove u sviluppu di l'agricultura è ghjè una parti di assai rotuli turistiche. Neretva hè assuciatu cù l'avvenimentu più impurtante di a Siconda Guerra Munniali - a battaglia di Neretva.

Infurmazioni ghjugna

U fiumu origine vicinu à u cunfini di u Montenegro, in a muntagna di Bosnia-Erzegovina. A so longa hè 225 km, di quale solu 22 km flussi à traversu u territoriu di Croazia. In Neretva ci sò parechje cità principali di Bosnie - Mostar , Koniets è Chaplin , è ancu di Croazia - Metkovic è Ploce. Inoltre, u fiumu hà cinqui tributarii principali - Buna, Brega, Rakitnica, Rama è Trebizhat .

Neretva hè divisu in corrente inferjuri è supranità, quellu chì hà e so propriate. U più bassu scorri da u territoriu di Croazia è si forma un vastu delta. A terra in queste locu hè fertili, per quessa, l'agricultura hè benunata quì. U correnti superiore hè distinatu da u più puri è acqua più freta, praticamenti l'acqua più freti in u mondu. In l'estate, a so temperatura hè 7-8 gradi Celsius. Trascorsa in un canyonu stretta è prufonda, chì ghjusta in cunversione in un vele largu cun terrenu fèrtilu. Queste paesi sò nantu à u territoriu di Bosnie, perchè u cursu suprani affettatu ancu u sviluppu di l'agricultura.

In Neretva vicinu à a cità di Yablanitsa ci hè un grandori di preso formate da una presa di una stazione di energia lucali.

Unicuicu ecosistema

L'ecosistema di Neretva hè custituita da trè setti. I primi flussi da u sudu à u nordu u nordu è ghjente in u bacinu di u fiumu Danubiu è cose da circa 1390 km². A cità vicinu à a cità di Konya, u fiume diventa è flussi in a vaddi, assicurendu dinò a fertilità in queste locu. A secunna secunna di l'ecosistema hè a cunfluenza di e fiumi Neretva è Rama, trà Konya è Yablanitsa. À questu puntu u fiumu adopra a direzzione meridionale. Ci hè chjappà nantu à e pèndite attuale di a muntagna, a prufundità di quale righjunghji 1200 metri. L'altezza di qualchi rapidi alcuni 600-800 metri, chì forme cascate pittoresca. Intra Yablanitsa è Mostar sò quì trè pichjulati chì sò dinò.

A terza seccione di u Neretva si chjamava "California bosniava". Questa aria di u fiumu, 30 chilometri di longu, forma delta aluviale. Solu solu u fiumu scorri à u Mari Adriàticu. Cusì, l'acqui di u Neretva partenu in i posti più pittoresca è di tutte e diverse di Bosnie-Herzégovine.

U ponte nantu à Neretva

U fiumu scorri da a legendaria antica cità di Mostar . Havi u nomu in onuri di u ponte, di quale era custruitu cù u scopu di a so prutezzione. Ponte Mostar hè cunnisciutu micca solu cù parechji avvenimenti stòrici, ma ancu participanu à tragichi episodichi muderni. Duranti i ponti bosnii in i 90 hè stancatu, è dopu à pochi di deci anni hè stata restaurada cum'è un simbulu di vita tranquilla. Oghje Mostar Bridge hè una cartula di visita di Bosnie.

U Lavu Yablanitsa

U Lavu Yablanitsa , un locu locu, hè situatu vicinu à a cità di Konjic. Hè furmatu dopu a custruzzione di una grandària di gravità di a crescita di energia idroeléctrica in u fiumu Neretva vicinu à u paese di Yablanitsa, in a parti cintrali di Bosnie-Herzégovine . Questu successu in u 1953.

U lagu hè una forma alargata, tanti chjamanu "in male". L'acqui hè un destinazione destinazione populari per i locali è i turisti. À a sponda di u lavu hè una bella spiaggia, è u restu pò esse assai diversa - da a natazioni simplici pà i passi d'acqua è i passeti romantichi in barca.