Tiwanaku


Tiwanaku (Tiahuanaco spagnolu) - questu hè quellu chì hè u più famoso, u più misteriu è u più impurtante di Paese . Tiwanaku hè una cità antica è u centru di a civilizazioni chì esiste assai prima di a storia inca. Hè situatu vicinu à u Lavu Titicaca à una altitudine di circa 4 mila metri sopra u nivellu di u mari, in u dipartimentu di a Paz .

Per i scentifichi è i circunsidenti, ferma un misteru chì u pòpulu anticu, senza màlecchi spiciali, puderanu edificà edificazioni di pedi chì pisanu più di 200 tunnellati, è per quessa chì sta sta bella civiltà cascò à decadenza. Fate a sperenza chì in u tempu tutti i sicreti di sta misteriosa cità diventeranu, ma per avà avemu fighjatu a storia di questa fita di a Bolivia .

L'antica civiltà di Tiwanaku

Tiwanaku hà sviluppatu longu di a civilizazione Inca è esiste per 27 seculi, scumpare da più di 1000 anni fà. L'istatitu di Tiwanaku occupò u territoriu da u Lavu Titicaca à l'Argentina, ma anche u so putere, Tiwanaku ùn hà micca participatu in nudda guerra, a quale hè cunfermata da scavi granu: ùn hè micca una sola cunferma di l'usu d'arme.

A basa di a cultura di l'abbitanti di Tiwanaku in Boliviana era l'adore di u Sun, u so fruttu l'antichi indi si consideranu uridi. Oru era adurnatu di cunsiderazione sacra, l'oru era purtatu da i sacrificadori, affissante di cunnessione cù u sole. Sfurtunatamente, parechji zicchini d'oru di a civilisazioni Tiwanaku fù robbbe durante u periodu di colonizazione spagnola, funnuta o vendite nantu à u mercatu neru. Parechji di questi ogetti d'oru ponu vistu in collezzione privati.

Economìa di Tiwanaku

L'ecunumia di stu statu hè stata fatta nantu à 200 ettari di terra, l'abitanti si aghjunghjenu, impiegati à l'agricultura. Per aduttà i prudutti boni in un clima pocu favorevule, i muntagni è un sistema di irrigazione sò stati construiti, chì hè ricunnisciutu com'è l'agro-sistema più complexa di u mondu anticu. A strada, stu sistema hà surviviu à l'oghje.

In più di l'agricultura, l'abitanti vechja di Tiwanaku in Boliviana eranu impegni in a fabricazione di prudutti ceramichi, chì si pò vedà in u museu di l'isula di Pariti. Sfortunatamente, solu un pocu nùmmuru di veture di ceramica hà righjuntu, perchè i so pichjodi eranu inclusu in ritu sacri.

Edifici di a cità di Tianwuaco

Ùn sò tutti l'edifici anu passatu a prova di u tempu, ma ancu unipochi di l'edifizii ponu vede ancu oghje:

  1. "Indu di u Periculu" - in fattu hè un observatorio astronòmicu, chì ùn hà nunda di fà cù u locu d'esekzione, assai menu l'Incas. L'obserbariu era custruitu più di 4 000 anni, è in i so parete i cresciti antichi compilatu i preghji di a chjesa, i schedarii di travagliu agriculu, i ghjorni di l'estiu è l'equinoxe d'invierno. U Hangman di l'Incas hè statu apertu in u 1978.
  2. U Tempiu di Kalasasaya hè unu di i più grandi edifici di a cità di Tiaunako. I mursu di u bastimentu sò custruiti di pedi giganti chì anu un penditu à u centru. Questu indica chì i ingenieri di quellu tempu hà avutu un prufissiunismu unicu, è pudendu calà u pesu correctu di a piattaforma è u diploma di sesgi necessariu. U tempiu hà un elementu interessanti - un pirtusore in una forma di una orella chì permette à i guverenze à sente a ghjente parlava à una distanza grande è cumunicà cù l'altri.
  3. A Porta di u Sun hè parte di u Tempiu di Kalasasaya è u più famoso monumentu di a civilisazioni Tiwanaku, chì u sviluppu ùn hè statu solu solu. A superficia di a petra hè imbrata cù tagliu, a cima di a porta hè decorata da un omu sera cù dui cceceri in i so mani. À u fondu di a porta sò 12 mesi, chì currispondenu à u calendariu mudernu.
  4. A pirámide di Akapapa hè u tempiu di u diu Pachamama (Mother Earth). A piramide hè cumpostu di 7 niveli, l'altura di u quali si metti à 200 m. À l'ultimu nivellu di a piramide hè un observatoriu in a forma di un bacinu, cù quale l'antichi indi studiam l'astronomia, facia calculi nantu à l'astri. Dintra a pirámide sò i canali subterraneani, à l'acqua chì sguassate da a cima di u Monti Akapani.
  5. Sculture. U territoriu di a cità di Tiwanaku hè impannuta cù parechje sculture enormi di i persone. Sò stati incisa da un monolitu è ​​cuparti cun una varietà di simboli chì dite à parechji storii di a vita di l'antica civiltà di Tiwanaku.

Tiwanako Technologies

À questu ghjornu ferma un misteru chì i tempi antichi Tiwanani utilizati à processà a petra da quale l'articuli principali di a cità di Tiwanaku in Boliviana foru custruiuti è cumu si libaru da una canteville situata 80 km da a cità à u situ di custruzzione. L'opinioni di i scientist si converge una sola cosa: i architetti di a cità di Tiwanaku in Boliviana anu avutu una maiò sapè è sapienza larga, perchè in u nostru tempu u trasportu di ei pedi enormi hè quasi impossibile.

Sunset civilization Tiwanaku

Sicondu a maiò parte di i scenzii, u diclinu di a civilizazione Tiwanaku hà vinutu per un cambiamentu di e cundizioni climatichi: in Sudamerica per un seculu sanu, micca un centimetru di precipitazione caderu, è nisuna cunniscenza è a tecnulugia hà aiutatu à salvà a cose. I residenti sò partuti da a cità di Tiaunako, amparatu in picculi villaggi petittarii è a gran civilizazione chì anu persa per 27 seculi, hè stata distrutta. Ma ci hè una altra parolla: a civilizazione di Tiwanaku scumparia cun uccasioni di un disastru naturali, chì a natura di quale hè sempri ignurata.

Cumu à Tiwanaku?

Pudete truvà à e ruvine di La Paz per un autobus interurbanu (u costu di viaghju hè 15 bolivarii) o cum'è parti di i gruppi di scursioni (in questu casu, u costu di u viaghju è i percorsi seranu 80 bolivarii). A purtata à u territoriu di Tiwananu hè pagatu, ti costu 80 boiati.