Rice salvaticu - bona è mala

U rossu salvatariu chjamatu (altri nomi: risque d'acqua, risque indianu, canna aquatic) - pianta di cisterna, crescente di marsh com'è cani. A pianta hè da Amèrica di u Nordu America, cresce in umidi. Dapoi u tempu anticu, i grani di u cimi di paduli di tsitsaniya eranu parti di a dieta di l'indi americani nord-americani (a racolta si cugava manwalment da barche). I parechji graneddi di u risottu salvaticu sò in certi modi simili à i granuli d'arghjentu, assai longu, anu un culore di culore biancu è una superficia brillanti.

Dopu à u principiu di u 1950. Seriu pianificazione industriale di sta pianta principia, prima in l'USA, in Canada è in altri paesi.

Oghje, u risaltu salvaticu hè un cultu agriculu pupulari, unu di i cereali più caru (a dumanda per quessa supera a supply). U rossu salvatoghju hè cultivatu nantu à i campi di lavande, nantu à i siti à e costi di laghi è fiuma. A pianta hè assai capriciosa di u locu di cultivazioni è e cundizioni climatichi. U cereali hè cultivatu in Russia, è ancu in parechji paesi chì e cundizioni climatichi permessi.

U rossu salvaticu (preparatu) hà un gustu duvice cù qualcosa "nutty", hè apprezzatu in particulare per nutizzionisti, sustinienzii di alimentarii sani è di fannii di l'alimenti di granu. Molte parechji dieti muderni sò basati nantu à u cunsumu regular di u supertrue pruduttu. U risossu salvaticu hè eccezziunale cum'è un platu di lucale, ancu adattatu per fà parechji bocca, sopopi, insalati è dipinti.

Beneficu è dannu di u risottu salvatariu

Per via di i so proprietà naturali uniferi, u risottu salvatariu pò esse cunsideratu un alimentu eccezziunali. U rossu salvaticu com'è pruduttu hè bonu per pèrdite u pesu per u caldu cuntenutu calòcciu: solu 100 kcal per 100 g di u pruduttu ebbu (per a comparaison, u valore calorificu di u rossu arratu ordinariu hè 116 kcal per 100 g). U risossu silvestre hè un pruduttu cù un indice glicemèticu bassu (35 unità), chì vi permette di cunsiglià per l'utilizazione in prublemi di l'obesità è di a diabetes.

Composizione di u risu salvatica

In generale, l'usanza di u risottu salvaticu hè in a so cumpurtamentu kimicu è biologicu unicu. Questu cereale unicu una media di circa 5 volte più altitudine chì l'altru à termini di fibra, in termine di vitamini è altri nutrienti. U cuntenutu di prutezione hè per 100 g di pruduttu seccu 15 g, 70 g carbohydrate + assai grassu. Fibri vegetali (fibra) sò di 6,5% di u pesu di latinu seccu. In questu pruduttu ci sò 18 aminatevuli validi per u corpu umanu (quellu, quasi tutti l'aminociti necessarii).

U granu di u risu salvatoghju hè guasi senza glutine, ma hè riccu à vitamali (principalment gruppu B), à l'à folà è ancu elementi tracci (magnesiu, fosforu, cobre, potassiu, ferru è zinc). Ci vole dì chì i composti di zincu sò particularmente utili per l'omi.

Inclusione regulare in u menzu di pratiche cù u risu salvaticu, hè definitu, hà un effettu benefizièvule in u corpu umanu, à dì:

Cù tutti l'utilità è i prudutti notevuli di u risultatu salvatoghju, i platti cun questu pruduttu ùn deve micca cunsumatu più di 2-3 volte à settimana, soprattuttu pè quelli chì avianu prublemi à rallentisce a digestione (quandu s'utilizza in quantità limitata, u stinimentu pò esse). Per cunsumalli risorse salvatichi hè cunsigliatu cù viti, frutti, cumu cuntribuiscenu à a so assimilata. Hè ancu bè per combine u risu salvatariu cù i prudutti di prutezione d'urìgine (pesce, carne, mushrooms).