Giardini di u Castellu di Praga

A più grande fortaleza in a Repubblica Ceca hè u casteddu di Praga , situatu à una culletta vicinu à u bassanu da u Vltava. Quandu u castellu medievali cun u tempu hà perditu a so impurtanza cum'è una furtizza. Dunque, in u XVIe seculu, per l'ordine di u regnu Ferdinannu I, l'arburi cuminciaru à esse a demolità è i fossa era sdirmatu, è, vicinu à u casteddu, i belli ghjorni di u Castellu di Praga anu creatu. Oghji, includeu e zoni naturali, è ancu terrezii è parchi artificially creati.

I jardinu di u prigione

Questi includenu formi naturali di paisaghji è naturali:

  1. U Giardinu Reale (Kralovska zahrada). Hè u più brillanti, u più grande è più impurtante. Originamenti fù creatu in u spiritu di u Rinascimentu Talianu. Eccu, per a prima volta, ci anu cultivatu e piante tropicale: uva d'amori, amanduli, fichi, citrati. In u giardinu fù custruitu un invernamentu, in quali cuminciaru à cultivà rosè, tulipani. Avaliazione gradualmente hà parechji sculture è altre petite architectural forme.
  2. Giorni di Hotkovy (Chotkovy sady). Avanzate, pudete sgrossà à elli solu per u percorsu, chjamatu u tottore di u Mouse. Allora, invece di questu, hè stata una strada chì hà cuminciatu à cunnetta Mala-Strana cù a parti di u Castellu di Praga. In u ciclu di sta strada è ghjustificà u primu pazzu in Praga in u stilu in inglese. Quì ci sò stati posti più di 60 sfarenti spezii di l'arburi, quali eranu carpuri è pianificanti, alpi è choux. In u 1887, l'architettu di paisaghjeru Tomayer hà custruitu un bonu lago in u parcu cù chjucchi di fiori.
  3. U giardinu nantu à a terrazza di u Manege (Zahrada na terase Jízdárny) in u stilu baroccu era custruttu nantu à u teatru di u complexe di garage sottuaghju in u 1952. Hà belli beddi fiori di fiori è corti, cunfini decorativi è bagnatoghji cù funtani.

Giardini miridiunali di u Castellu di Praga

Questi parchi, chiamati Jizni zahrady, hà ghjuntu nantu à u situ di fossu è di ramparts chì prutiggianu a furtizza. A cumpusizioni di i Giardini Sur hè parechji parchi:

  1. U Giardinu di Eden (Rajská zahrada) hè stata davanti à a residenza di u Archduke Ferdinand di u Tirol in 1562. Per equipà u parcu nantu à a falda di u monte di u monte, ci hè stata postata un terrenu fertili è parechji pianti sò stati. U Giardinu di Eden hè statu sipatu da u casteddu per un alto mur. A principiu di u XXu seculu, u park era ricustruitu.
  2. U giardinu nantu à a Valah (Zahrada Na Valech) hè stata creata in u XVIII seculu. À u primu hè statu un capu ristatu chì hà cunnisciutu u Garden of Eden cù u bastimentu di u Castellu di Praga. In u XIX seculu, u Garden on the Vales hà trasfurmatu in un veru pittorescu in u stilu di l'inglese. Ci sò parechje parechje spezie rari di arburi chì crescenu quì. In ghjiru à l'oghji sò beddi di fiori in forma perfetta, ghjudiziati vivienti regulati geomitrici è artighjanali. Oghji è a terrazzioni sò situati longu u passighsu cintrali.
  3. Hartigovská záhrada (Hartigovská zahrada) hè stata fundata in u 1670. Avà stu locu, creatu in l'altru baroccu, hè un monumentu culturale di a Repubblica Ceca . U giardinu custituitu da duie terrazze attaccati da una scala. In u so centru hè u Pavilionu Musicali.

U Giardinu nantu à u Bastiuni

Stu parcu hè situatu in a parti occidentali di u Castellu di Praga. Hè stata scunfata annantu à u situ di l'antica bastione, è perchè ricevutu u nome. Cchiu` appressu lu jardinu fù ricustruiutu, è avà u so aspettu mudernu hè presentatu in talianu è in parti in u stilu japunesi. In una parte di u parcu si campani ieddi mediterranei è cipressi di forma ideale. L'altra parte di u giardinu hè menu mantinutu. U Castellu di Praga cù spaziu di giardinu hè cunnessu cù l'aiutu di l'escaliata urdinata originale Plechnik, chì hà propietate uniche propriu.

Uva di cerva

Stu ravine cù pèndite forte è u stoffa di Brusnice cù u so fondu hè stata chjamata da l'animali chì èranu guardati quì. In u XVIII seculu fù custruitu una presa, chì divixiò u Venatu in dui parti:

  1. A Uttava Oleny Olini hè un postu immubiliellu per camminà in l'ombra di l'arbuli in i ponte verdi è i camini. À l'accordu di a cima di u cervu supranu una storia chjamata "Krkonoše" hè installata, simbulizendu un spiritu tipu chì suppostamente aiuta à i boni pratichi è perisce i maligni.
  2. U Veni Culore hè cunnessu cù a tagliu superiore di 84 metri. In questu parc temàticu, parechje avvenimenti culturali, cuncetti di scrive è spettaculi teatrali spessu succorsu.

Giardini sottu à u Castellu di Praga

À terrazza, situata nesta zona di a capitale tedesca, include u seguente:

Cumu per arrivà à i giardini di u Castellu di Praga?

Pudete pudè alcuni à questu spaziu cù tramu 22 o 23. Serà più piacevule per utilizà servizii di taxi. Se decide u metru per u vostru viaghju, andà dopu à licenza à l'stazione di Malostranská (nantu à a linea A). Da quì pudete cammellu à a furtizza cù a scala di u Castellu Vellatu. Quandu si tratta un viaghju à i giardini di u Castellu di Praga, ricordate chì in l'invernu (uttrovi à marzu) sò chjusu per visiti.