Vatican - attractions

U Statu più chjude u più indipendente in u mondu hè u Vaticanu (pocu più di u San Marino è Monaco ). A cità hà un pocu nùmmaru di abitanti è accupa una spina.

Visitu u Vaticanu, chì e so attraversu sò nantu à stu territorio pocu, vi sarete maravigliati da a bellezza è a grandezza di i travaglii di maestri di l'architettura è l'arti.

Cappella Sistina in Vatican

A capella hè cunsiderata cum'è l'attrazioni principali di u paese. Hè struitu à a fini di u seculu XV sottu u guida di l'architettu George de Dolce. L'iniziatru era Papa Sixtus Quartu, dopu à quale a chapele hè chjamatu dopu. Sicondu a legenda, a catedrale hè fatta nantu à u situ di l'antica scena di u Circunna di Neron, induve l'appostru Petru hè statu esecutatu. A catedrale fù ricustruita parechji volte. Malgradu u fattu chì l'esternu vene imperceptible, u luxuu decoru interni hè semplice semplice.

Di u XV sèculu à u ghjornu oghje, nantu à u territoriu di a capella, ci sò e cunferenzi di Cardinali Catanisi (Cundutti) cù l'obbordu di elettu un novu papa dopu a morte di u currentu.

Vatican: San Pietro's Cathedral

A catedrale in Vaticanu hè u "cori" di l'statu.

L'apòstulu Petru fù elettu capu di i cristiani dopu a crucifixione di Cristu. In ogni modu, nantu à e ordini di Nero, era statu crucifissu nantu à a croce. Questu successu in u 64 AD. Nant'à u puntu di a so esercitu, a cattidrali di San Pietro era custruitu, induve sò relii sò situati in a grotta di a terra. Sutta sottu à l'altare di a basilica hè più di un centu tombe cù i corpu di quasi tutte e Papes Romane.

A catedrale hè decorata in u stilu Baroccu è rinascimentu. U so area hè di circa 22 ettari è ponu accuncià simultaneamente più di 60 mila gente. A cupola di a cattidrali hè a più grande in Europa: u so diametru hè 42 metri.

In u centru di a Cattòlica ci hè una figura di bronzu di San Petru. Ci hè un signu chì puderete fate un gustu è toccu u pede di Petru, è da esse ghjustu.

U Palazzu Apostolicu in u Vaticanu

U Palazzu Papali in Vaticanu hè a residenza ufficiali di u Papa. In più di i Appartamenti Ponticuli, includenu una biblioteca, musei vaticini, capelli, edificatori di u guvernu di a Cattidrali Cattòlica Rumana.

In u Palazzu Vaticanu, ci sò dipinti di artisti famosi famosos com Raphaël, Michelangelo è assai altri. L'opere di Raphaël sò l'arte maestru di l'arti di u mondu à questu ghjornu.

Giardini di u Vaticanu

A storia di i ghjorni di u Vaticanu principia à a fine di u 13u seculu durante u regnu di u papa Nicola III. In u iniziu, frutti è verdura, è ancu com'è aromi medicinali, sò cultivati ​​nantu à u so territoriu.

Nta mezzu di u XVI secolo, u papa Piu Quattru emetò un decretu urdinendu chì a parti di u jardinu secondu in un locu decorativu è decorata in u stile di u Rinascimentu.

Ntô 1578 a cità di a Torre di i Venti accuminciò a custruzzioni di l'uttinimentu astronumicu.

In u 1607, maestri di i Paesi Bassi vènenu à u Vaticanu è cuminciaru à creà numerosi cascate di fontane in u giardinu. L'acqua per omplimenti l'hà da u Lago Bracciano.

Da u mezu di u XVII seculu, u Papa Clamentius Undu è a crescita di cresce i spezii rari di i pratichi sottropulitichi in u giardinu botanicu. In u 1888, u Zone di u Vaticanu fù apertu à u territoriu di u giardinu.

Oghje, i ghjurnati di u Vaticanu occupanu più di 20 ettari, situati principarmenti in u Vaticanu. A maiò parte di u giardinu à u perimetru hè inturniatu da u Vaticanu.

U viaghju di i giardini del Vaticanu ùn piglià micca più di duie ore. U prezzu di u bigliettu 40 soldi.

Per parechji seculi u Vaticanu hà statu un centru di attrazioni per i turisti per u fattu chì i megliu travagli di l'architettura è l'arti di maestri di i diversi tempi sò cullati in u so territoriu.