Monasteru di Encarnación


U Monasteru Reale di Encarnación , o l' Incarnazione di u Signore - hè una di e perle di a capitale spagnola. U cunventu agustinianu era fundatu in 1611 per a mòglie di a classi superiore. U monasteru hè riccu in parechje valuri culturale - tradiziunalmenti ricchi chì anu vulsutu unisce à u monasteru (o famigghji nubbiani chì vonnu mandà à i so adulescenti) com'è una cuntribuzione à u monasteru donate una varietà d'articuli d'arte.

U monasteru hè sempri oghje ghjornu - è hè sempre pensatu per i raprisentisti di e famigni più aristocratici di l'Spagna.

Ci hè un monasteru di l'Encarnacion nantu à a piazza Incarnacion Square cù u stessu nomu, pudete alcune cù u metro (vai per l'opera Stazione). In fronte di u monasteru hè un monumentu à Lope de Vega, fate quì in i 70 di u seculu passatu. L'autore di l'scultura hè Mateo Inurria. In modu, vicinu à u monasteru hè u museu Thyssen-Bornemisza, u legendariu, unu di i tri triglieri d'oru di l'Arti, chì includenu ancu u Museo Prado è u Queen Sofia Arts Center .

Un pocu di storia

L'iniziativa di creà u monasteru era di a Regina Margarita di Austria, a donna di Filippu III. In onore di questu, certi volte u monasteru hè ancu chjamatu Margarita. A basa di u monasteru era dedicatu à l'expulsioni di i Moriscos da l'Spagna, chì hè stata aduprata in u 1609. A custruzione di u prugettu, sviluppatu da u monicu-architettu Alberto di a mamma Diu, si prestò quandu u dirittu hè statu emessu.

U rè Filippu ùn solu ùn hà impone a primissima pietra in a fundamentu di u monasteru - a parata riali stessa cuntrolau a so custruzzione (Margarita - micca longu, perchè ella murìu in u stessu annu di u 1611, in chì u monasteru fù fundatu), a custruzzione era cumpreta in un pocu tempu unicu - solu per 5 anni. Ma i primi specchi appare ad avè una nova "casa" preparata per elli è hà campatu prima in u monasteru di Santa Isabel. Arrivanu da u monastru agustinianu di a cità di Valladolid, è u primu novu di u monasteru era u figliolu di u Re è Regina, Aldon de Sounig. I Monarchi, cusì, hà fattu unu di i primi rigali in a tesoru di u monasteru - un vinu d'agate, incrusciatu d'oru è decoratu cù rubini. Questu cupicu hè stata utilizata durante u prucedimentu di participu.

A facciata di u monasteru hè custruitu in u stilu di u riscu (l'stile hè una variante "spanized" di u Rinascimentu è hè chjamatu after architect Herrero). Hà servitu cum'è un mudellu per a creazione di numerosi altri temples in Spagna. A facciata hè fatta di brique è chjappi.

A apertura ufficiale di u monastru hà fattu l'annu in u 1616, u 2 di ghjornu, quandu i travaglii di custruzzione fù cumplittatu. A ceremimia era tenuta cù pompa senza prezitudine è durò tutta u ghjornu. Missa Sera era servuta da u Patriarca di l'India Diego Guzman d'Aros.

In u XVIII sèculu, a chjesa hè stata gravemente danese da u focu, dopu chì i travaglii di restaurazioni fudu realizatu sottu a dirigenza di Ventura Rodriguez, chì cambiò l'estilu di l'internu, aghjunghjenu elementi di u neoclassicismu.

In u 1842 u monasteru hè statu dissolutu ufficiale, i purcelli strappeddi, a chjesa hè stata cunfiscata. Alcune di l'edifizii foru demoliti. In ogni modu, digià in u 1844 un prughjettu per a ricustruzzione di u monasteru hè statu sviluppatu è in u 1847 sò parechissimi avvene simultaneamente: e moabelle sò stati permessi di vultà à u monasteru è iniziu a so ricustruzzione.

Legends of the monastery

In più di l'altri sacri, è più di 700 d'elli in u monasteru (sò in u reliquary), u monasteru hà maghjura u sangue di San Ghanariu è di San Panteleimon, è u sangue di questu annu addiventa un liquidu u 27 di lugliu (u ghjornu dedicatu à stu santu). Sicondu a legenda, finu à questu succorsu, u Madrid vi prumuvere è prusperà, ma quandu stu successu ùn succede micca per una certa raggiuni, a cità hè aggradata di innumavate disastri.

Chì vedi in u monasteru?

Oghje u monasteru hà una cullizzioni unica di articuli d'arte, per esempiu, ci sò travagli di Jose de Ribera, Vicente Carducci, Pedro de Mena, Lucas Hordan, Gregorio Fernandez è altre famosi pittori è sculturi; Tutti issi tempi è stati ponu vistu in u museu, situatu in u territoriu di u monasteru. L'accessu à u museu hè liberu.

Per una visita di u publicu, u monasteru fù apertu in u 1965. A visita di u territoriu tutale di u monasteru ùn hà micca travagliatu - perchè perchè esse agisce. Per i turisti solu una parte di questu hè apertu, è pudete visità solu à parte di u gruppu di scursioni.

L'internu di u monasteru hè bella assai; hè fatta à u stilu di u neoclassicismu. A so dicurazioni hè fatta di sculture marbre è bronzu, cumprese u famosu "Cristo reclinente" è "Cristo ligatu à a colonna" (scultore Gregorio Fernandez), è di a pittura di Francisco Bayeu (Goya -in-legate Goya) è Luca Giordano. Altaru assai bellucciu.

Cumu si vultà in u monasteru è quandu puderà visitate?

Hè pussibule acquistà à a piazza di Encarnación da a 2a ou a 5a linea di u metro (Opera station) è l'autobus municipali N ° 3 è 148 (à a strada di Baylen-Mayor).

Apertura di u monasteru: da u marti à u sabatu di 10h00 a 18h30 (cun ​​un pranzu di pranzu, chì dura da 14h00 a 16h00), dumenici è altri feri festivi - da 10h a 15h00. Lunedì hè un ghjornu off. Pudete visità u monasteru à ogni mumentu di l'annu, ma hè megliu à fà in a primavera o estiu - à questu tempu, grazi à a vegetazione fiore, hè particularmente bella, è ancu u stessu calore chì pudete amparà sottu à u canopy d'arburi è sfruttate bè a bellezza di stu munimentu storicu è culturale.