Reflection condicional - chì hè, è pò esse fatta?

Stu prucessu particulari hè unu di i più impurtanti in l'attività mentale di l'animali è di l'omu. Specialists distingenu réflex uncondition and conditioned. Cumu si diferenze di elli è quali sò e funzioni di rifuggi cundiziunati?

Qual hè un rifarenu cuncettore?

Specialists dicenu chì u riflettore in a psiculugia cunnucciona hè un riflittu adquiritu, chì hè peculiaru à un individuu individuu. Puderete esse sempre in a vita è micca esse genetically fixed, ie hè micca heredità. Tali rifuggi pò esse sviluppati sutta qualchì cunfigurazioni specifichi è ancu esse sparati quandu anu assentatu. In questu casu, sò capaci di esse furmatu nantu à a basa di l'incondizzioni cù a participazione di e parte più larga di u core. A risposta di riflectu pò dependu di a vechja experiencia, nantu à certe cundizioni in u quale hè un riflettore cundificatu.

Signs of reflexes conditioned

Per sapè chì spiecà chì una persona hè statu cunnizzioni ùn hè micca cusì difficiliata. Per questu hè bisognu di sapè di i so signali principali:

  1. Adaptive character of reflexes. Per via d'elli, u cumpurtamentu diventanu particularmente plastica.
  2. Tutti riflessi cundiziunati sò creati da a participazione di i parti più elevati di u cori. Per questa raghjone, e reazzione adaptativa ùn pò micca esse attribuiti à e replicazioni speduti.
  3. Tali rifuggi faciani cundificate pò esse risposte o scorri, è sò diffirenti di l'uncondizzioni.
  4. Questu rifugiu hè un caratteru di signale, chì hè sempre avvistatu è hè precedutu da tutti i futuri.

Tipi di riflitti cundiziunati

Ci hè una classificazione speciale di rifuggi cundiziunati. Hè divisu in u receptor, signalamentu effettu è significatu biologicu. Cusì sicondu u riescettaturi, rifletti cundiziunati in l'omu si sò spartuti in:

Per signu effectuali sò diventati in:

Di significazione biològica sò chjamati:

Tipi d'inhibition of reflexes conditioned

I siculoghi chì dicenu chì l'inhibition of reflexes conditioned hè di parechji tipi - cungenital è acquistate. U primu hè divisu in questa sottuspecie:

  1. Ineditiva esterna - pò esse per via di a fine di u riflettu cundinutu cuncede, quandu un stimulus stranu actues.
  2. Allora - pò vede sottu à l'accionu di un forte signalatu cundinutu. Hè cunnuscenza chì ci hè una certa corrispondenza tra a forza di l'stimulu cunnisciutu è u valore di a risposta, a "liggi di forza". Cusì u più forte u sinjalu, u più forte u reaczione.

A frenu condicionale hè spartutu solu à a subespècie:

  1. L'extinzione - pò accade quan u signalatu cunnisciutu hè reutilatu è micca rinfurzatu. In prima, u riflettu cundificatu hè diventatu, è dopu un pocu di pocu sparisce in tuttu. Dopu un certu tempu, hè capaci di ricuperà.
  2. A inzertione retardata pò esse duru durante u lag di rinfurzà per un o trè minuti in relazione à u principiu di l'azzione di u signalatu cunnisciutu. À u tempu, l'emergenza di una reazione faciulana pò spende à u momentu di rinfurzà.
  3. Differentiazione - pò essa pruduttu durante l'accumudamentu supplementu di l'stimulus, chì hè vicinu à a cundizzione.

Da u rifletturite cunnisciutu difende di l'uncondizzioni?

Ci hè parechje diffarenzii trà i dui tipi di rifle:

  1. I Reflexis condicionale, a diferenza di e incondizionati, sò chjamati reaczioni acquistate in a vita indiviola. Unconditional - congenital, chì pò esse adupratu.
  2. Unconditional - species, that is, sò peculiarii di rapprisentanti di una spezia particulari. U cunnizziu sò individuali.
  3. Ancundizitali sò permanenti è capaci di stà per a vita, è cunnizciona - non-permanente è ponu appare, acquistà un supportu è scumpressate.
  4. U cunnittivi sò sviluppati nantu à a basa di i incondizieali.
  5. Se l'incondizzioni sò pruduciutu à a spesa di i parti più rimettimi di u sistema nervu cintrali, i cundizzioni sò realizati per a funzione di e parte più altu di u sistema nervatu cintrali .
  6. I risultati incondicciati arise cum'è una risposta per qualsiasi stimuli è sò strutturalmente fissi, è rifuggi condicionati pò figurà nantunu stimuli.
  7. Ancundizionale sò una reazione per stimuli specifichi è cunnizziunati - à e propietate di l'stimulus.

Quali cundizioni sò necessarii per u sviluppu di un riflittura cundificata?

Hè pruvatu chì l'elaborazione di un riflettore ecculatu hè fattu in certu cundizione:

  1. Cundine cundizione di u corpu.
  2. Mancanza di ogni tipu d'attività attiva.
  3. Un significativu gradu di excitabilità di un stimulu climaticu incondizionatu o ben-fissatu.
  4. Intensità di l'estru stimulanti.

Cumu sviluppà un rifiri cundificatu in l'omu?

Qualchidia chì hè interessatu à cumu si deve a trasfurmà un riflettore cundificatu, deve esse capiscenu chì un rifughju tali hè sviluppatu da ellu in a presenza di e cundizzioni necessaria è hè subconscious. Per esempiu:

  1. In a sala à l'intrata per parechji anni u cambiamentu hè stallatu à a diritta. Dopu a riparazione, fù trasfiruta à a manca di l'entrata, ma a persona hà cercatu per u cambiamentu nantu à a diritta per un bellu pezzu - questu hè l'azzione sana di u riflettore cundicatu cundicatu.
  2. A conduzzione hè dovutu per riflitti cundiziunati. Tuttu, frenu, imbottiture, l'usu di mirrors - i riflitti elaborati acquistate in certi cundizioni. Un rifarendu bellu trattatu è fissatu in stu casu hè chjamatu una sperienza di spirazione.
  3. A più breve u tempu da u sonu di u disparu da a pistola di partenza è l'iniziu di u muvimentu, u più veloce è più successu di l'iniziu, chì, per esempiu, ghjucanu un rolu impurtante in u sprint, cusì u principiu di u scontru hè furmatu solu da a sviluppà un rifarencjalatu.

Perchè u frenu u rilativatu cunfonditatu cun u tempu?

Hè cunnuscitatu chì i riflitti cundiziutu fade quan l'stimulu cundificatu ùn hè più capaci di interazzione cù l'stimulu incondialisatu. In autri vocabuli, si l'stimulu cundificatu pò esse indipindentu, senza un incondizzioni, poi a voglia a reazione accurdata. Un riflettore ecculatu hè acquistatu, ma micca cungenital, è per quessa ùn pò micca sola cunsulidari, ma ancu extinguish.