Contenutu caluricu di macaroni fogghi

A patria di questi prudutti di a farina è di l'acqua, hè per certu certu per ogni persona. Ci hè una versione in sicretu chì u sicretu di fà u maccarru, o pasta, chjamate cù questu nomu sò cunnisciuti in u mondu, hè statu purtatu à l'Italia da a China da u famusu traveller Marco Polo. In ogni modu, assai prucessi archeologichi indicanu chì a ricetta per a preparazione di issu pruduttu era familiar à i pòpuli chì campanu à a penisula Apennine longu prima di u nàscita di u grand voyager. Cusì, a prima menzione di i prudutti pastici chì s'assumiglia a pasta moderna hè stata trovata in unu di i più antichi libri gastronomichi scritti trà u 1 ° è 4 ° seculu dC, chì l'auturità hè attribuita à u famu gourmet romain, Mark Gabiu Apizia.

Qualcuno chì era, u tìtulu di a pasta naziunale, hè stata premiata in Italia, è, incidentamenti, principia a produtione industriale di u pruduttu: in Genuva in u 1740 a prima fàbrica di macaroni s'hè aperta.

In u nostru tempu u pruduttu di a farina è l'acqua hè pupulari à u mondu, perchè a pasta hè faciule per preparà, sò savurdi è nutritivi. In ogni casu, si pensa chì a pasta pasta hè dolciosa à a cintura, postu chì sò assai calori in elli. Scupremu sese eccu ciò chì hè veru, siddu l'appastu è a figura slim sò incompatibile.

Quantu calori sò in pasta pasta?

U cuntenutu caloricu di pasta pasta, da a so capacità di aghjunghje quantui dipendenu di assai fatturi.

  1. Variità di u triple . Ci sò varietà dura è duce. I primi cuntenenu più proteini vegetali, è menu starchi, grassu chì l'ultimi. Macaroni preparatu da u triple duru hè cunsideratu micca solu di i più gustosi è utili, sò ancu menu caloricu, nant'à i prudutti di varietà dulce. Allora, u cuntenutu di calori di maccarruriu duru da u granu duru si trova in a cullizzioni di 100-160 kcal, mentri i prudutti rotulati saranu spressu à 130-200 kcal.
  2. U tempu di cucina . Influenza micca solu di u cuntenutu di calori di u platu, ma in u so indici glucomicu - un indicatore di a rapidità di u risu di u zuccherinu in sangue dopu à cunsumà un pruduttu particular. A più bassa, hè più lenta chì u livellu di glucose risalmarà, chì significa chì insulina mancu serà più necessaria di riduzzione, è u tessulu grassu si deve dipositu in u prucessu. Allora, per a pasta pasta hè 50, per un pocu crustati, o "al dente", cumu dicenu in Italia, l'indici glicemèticu chjappà à 40.
  3. Tipu di produttu . Hè cresce chì per a figura hè a vermicelli preciosa di u vermicelli è l'altre varietà chjucu di a pasta, è a più sicura - spaghetti. U casu hè più prubabile in l'indici glicemèticu (47 - in vermicelli, 38 - in spaghetti), chì i calori in spaghetti di pasta cociata sò ancu più di più in vermicelli - 130 per spaghetti, è circa 100 pè vermicelli, ma i primi sò digeruti assai più lentamente, è dà un sensu più longu di saturazione.
  4. A presenza di ingredienti supplementarii . Forsi u principale principale perchè u cuntenutu calanicu di u pruduttu finitu, perchè tuttu ciò chì scrittu supra, si riferisce à pasta senza additivu. In ogni casu, assai spessu in cunstante cù i fatta carne, salsa o furmagliu, chì aumentanu significativamente u valore energeticu di u platu dispostu. Ancu a pasta di pasta urientale più ordinariu, a butte cuntene un cuntenutu calanicu di circa 180 kcal, è si invece di mantra o in cunfizzione si mette fatme carne è furmagliu, site dunque 400 calori per 100 g di pruduttu. Per evitari stà, i nutrizzionisti ricumandenu cumminerà a pasta cù ligumi, pesciu magre, pescoli. Sti cunghjunati aiutanu à arricchisce u platu finitu cù vitamini, minerali è di fibbra, è ùn ci hè micca boni calori in elli, per esempiu, in a pasta spaghetti stanza cun u furmiu grassu è a mantra.