El Escorial, Spagna

"U seghju smaretta di u mondu" o "maestru architectural" hè locatu nò pocu di Madrid . Se ùn avete micca capitu, hè nantu à l'Escorial - u monasteru-palazzu di u Re d' Spagna, Filippu II. Per arrivare à questu famoso monasteru hà bisognu à vultà in a cità cù u nome consonantale El Escorial. Accolta cusì cun questu locu magnificu è assai interessanti.

Atracciones de El Escorial

Molti turisti si vanu à Madrid solu à visità stu grandi palazzu, chì aghjunghjenu una quantità enorme di valuri stòrici.

  1. Tombi. In u mausoleo di l'Escorial, pudete vedere i risturanti di figuri famigliali assai famusi. Questi include: tutti i re di a Spagna, avè principiatu cù Charles V (esse fighjerata hè solu Filippu V), a reina - a mamma di l'eredi, è i prìncipi è e principessa di u XIX seculu, chì i zitelli ùn puderianu micca dà u tronu. In u mausoleu di l'Escorial, pudete truvà ancu l'eventualità di Don Juan Bourbon, u patri di u Re Juan Carlos d'Espagne.
  2. A catedrale di u monasteru. Eccu i visitori si meritanu una visita, almenu per a vedere u cume articellatu è u mumentu appiccicate murals. In a catedrale quattrini 43 altari, per adornallu di quale, assai maestri spagnoli è italiani pusonu a so manu. Tali mutori di l'arti cum'è quelli vicinu à l'altare ùn ponu micca vistu in nuddu altru! Parrannu di a catedrale, aghju vulsutu aghjunghje l'esurtazioni di Theophilus Gautier, chì dicia: " In a Cattedrale di l'Escorial, sì stanu sappiutu, affullatu, cusì sottumessu à a malenconia è depressata da a forza chì facia micca, a preghiera pare micca inutile .
  3. Library. U cuntenutu di a libreria lucali permette per paragunà cù u Vaticanu. Ùn sò in nisunu locu in terra quandu sò tanti rarità di libru. Ci sò manuscritti di Santu Augustinu, Alfonsu Savianu, Santa Teresa, è ancu parechji manuscritti arabi è cartografi travaglii chì datanu di u Medievu. A strada, per guardà a ghjente in i ligami, in questa libreria, assai di i libri sò stati cun rootlets intornu. U papa Gregoriu XIII hà urdinatu chì ogni ghjornu chì daveru per arrubbari un libru di questa libbirtà deve esse cumunquiatu. In più di i libri situati quì, hè vale à vedà u ​​designu di a stanza, è più particularmente, u suffittu. A pittura di stu ceppu hè stata fatta da Tibaldi è a so figliola. Figurinu un tettu chì simbulizava e sete scienzi: dialettica, retòrica, grammatica, astronomia, aritmetica, musica è geometria. È per a teologia è di a filusufia sò stati cunsacrati à a fine di a biblioteca.
  4. "A torre di Filippu". Quandu era da stu locu chì u Re osservò a custruzzione di l'Escorial. Caminavanu, è i turisti, perchè hè di quì chì u palazzu hè fattu in forma di una catra chì a Santa Màrtiri Laurence, chì hè cunsideratu u patronu di tuttu l'Escorial, hè statu brusgiatu.
  5. U museu. Ùn senza ellu in u palazzu di u Escorial. Ci sò dui di elle à quellu tempu. In una di elli pudete piglià un stimu attentatu à a storia di a custruzzione di l'Escorial. Vede silenziu, sculture, sculture è gràficu. Ma u sicondu museu hè cunsacratu à l'opere di maestri maiò è famosi di i seculi XV-XVII. Trà i pittimenti pò truvà travagli di Bosch, Titian, Veronese è parechje altre persunalizazioni unicu.

Ora di travagliu di El Escorial

Per accadì à questu postu interessanti è micca per esse spurghji, vulemu avaristi l'oghje di l'Escorial. Hè apertu à i visitori di 10 ore à 5 ore, 6 ghjorni à simana, solu u luni. L'ingaghjamenti custatanu circa 5 eurò. Mentre chì calculà u tempu per un viaghju, cuntene i dimenisuni di stu locu, è ajustate à u fattu chì nantu à sta vira passanu almenu 3 ore.