U Museo Pio-Clementino


Eppuru u so diminuitu, a cità di u Vaticanu parechje valuri culturale è storicu sorpucenti. Di sicuru, sò tutti guardati in musei. Unu di l'attrazioni più brillanti è più attraenti era u Museu Pio-Clementino. I grandi maestosi spettaculari di u museu sò oghji replenished incù sculture priculosu di varietà grandi. U Museu Pio-Clementino in Vatican ùn cuntene micca solu a grande storia di i pappi, ma ancu capulavori d'arti chì sò stati creati più di un millenniu.

Storia di u museu

U maravigliu museu di Pio-Clementino in u Vaticanu hè stata fundata da i papa Clement XIV è Piu VI. Aghjunghje, per quessa chì u museu havi un tali nomu. U scopu di i Papi era di creà un postu in u quale per almacenà e famosu òmini maestri grechi è romaini di l'arte. Ma à quellu tempu ùn anu micca pensatu chì a so cullezzione seria più grande, perchè per ellià e stati fù sceltu un attrezzu curtitonu di u Palazzu Belvedere , chì hè parti di i palazzi vaticani . Prestu a cullizzioni di l'òmini maestri di l'arte annantu à ricustruisce cun exhibe inestimabili, Cusì Papa Clement Quaternici hà pensatu à avè edificatu per elli diversi più stanzuni nantu à u territoriu di u palazzu. Dopu cunsultate cù l'architetti Simonetti è Campozero, hà decisu di fà diversi salotti tematichi, è ancu alcune cù l'esempii di più "preziosi".

Esposizione è esce

Quandu si ghjunghje à u magnificu pienu di u museu Pio-Clementino, avete vistu veramente nichos meraviglioso cù sculture grandi di creatori rumani:

  1. Niche Laocoon. Hè u situ di a grande risturazione di marmo di "Laocoon and Sons" di Michelangelo. Questa edizione maestru hè stata trovata in Roma nantu à u territoriu di a Casa di l'Ouriu di Nero in u 1506.
  2. Niche Canova. Ci era un postu per ellu Perseus. L'statua di marbre ùn hè micca uriginali, postu ch'elle hè stata distrutta cum'è prima di Napuliuni. U papa Piu VI hà decisu chì sta famosa figura hè stata rifurmata è dettu a creazione di una capulatta maestru à u scultore Antonio Canova.
  3. Nìculu di Apollu. U lighjendariu è grande Apollu hà da biseramente immortalizate. Hè a so scultura chì hè stallata nantu à stu fornu. A copia romana di l'escultori Leohar hè statu in u museu in u 1509.
  4. Nìlemu di Hermes. Eccu una copia di Hermes, chì era stata in l'Olimpia sacru. I so archeologi truvati in u 1543 vicinu à u casteddu di San Adricanu.

I salotti di u Museo Pio-Clementino sò chini di scultori, schernze, artifacti incù parechji volte. Tutti portanu in elli un pezzu di a storia di i guerri rizi è induve mure ci vanu a vostra attenzione. Fighjemu una vista più vicinu à i palazzi di u museu:

  1. Salone di l'animali. Eccu una di i più ricchi di l'sculture d'animali. Cù più di 150 còmpie di marmura di l'animali grechi, l'Statua Melejatore cun un cane, u torsu Minotauru è altri artifacti vi maravigliate.
  2. Galleria di statues. I copii più belli di e sculture di l'antichità antica si trovanu quì: "Aghju Ariadne", "Venus remandante", "Eros da Centocelle", "Neptune", "Amazon Early" è assai altri. Décorate i muri di u hall cù i freschi più straordjali di Andrea Mantegna è Pinturicchio.
  3. Rotund Hall. Forsi, questu hè u salottu più interessante è piacevule di u museu Pio-Clementino. Hè custruitu in u stile ideale di classicismu da Michelangelo Simonetti. Da a Casa di l'Ouro de Nero, un grandu tannulu monolitu era purtatu quì, chì ghjè in u centru di u hall. In ghjiru à u soru tarantori sò 18 stati: Antinous, Hercules, Jupiter, etc. U pianu di sta stanza hè stata cun un bonito mosaicu rumanu chì detti a battaglia di i grechi.
  4. Salle di a cruci greca. Hè cumpritamenti cumpletu in u stilu egizianu, i maraviglii frescos ùn pò micca mancà micca fà imprese à i visitori. Excelente mosaici, stile cusì impurtante di u terzu seculu, sarcòfigi è aligini cù cupidu - tuttu questu in un salottu maravigliu. U marcatu più noticieru quì hè l'scultura di u ghjovanu impiraturi Octavian Augustu. Hè ancu di grande valore era u ritrattu - l'scultura di Juliu César.

U museu Pio-Clementino hà parechje trè piacè di i più beddi cù capulavori è relitti vali. Diceranu assai di a storia di Roma è di a Grecia antica, perch'ellu fate sicuru d'avè visitatu l'altri pili di u museu.

U modu di travagliu è u modu di u museu

U Museu Pio-Clementino in u Vaticanu hè apertu sitt ghjorni à a sema (domu hè un ghjornu off). È accunscia i visitori di 9h00 a 16h00. Per un bigliettu à u museu, paghe 16 euro è questu hè assai più prezzu ca in altri musei di u Vaticanu (u museu di Ciaramonti , u museu Lucifer , u museu egizianu , etc.). Inoltre, pudete aduprà a guida - 5 eurò.

I buses locale №49 è №23 vi aiutà à ghjunghje à u museu. A strada di bus più cercana hè chjamata Musei Vaticani.