A filusufia di a vita hè u significatu di a vita è a morte di una persona

Filosofia di vita hè un sistema di vista di l'omu. A ricerca per e risposti per e prublemi principali nantu à a vita, quale hè u sensu, perchè, quale è cumu fà, ùn manca. Dapoi u tempu anticu, l'mente di i filòsufi anu studiatu. E decenani di eseriti sò stati formati, ma e persone si dumandà dumandà sti quistioni.

Chì hè a filusufia di a vita?

U cuncettu di "filosofia di a vita" hà duie significati:

  1. Filusufìa persunale, à u centru di u quale hè a suluzione di e quistioni esistivali nantu à u statu di una persona.
  2. Direzione filosofica, nascita in Germania in a seconda mità di u XIX seculu, com'è una reazione di u razziunalismu. Principal representanti:

U cuncettu di vita à a filusufìa

A definizione di vita in a filusufia era occupata da a mente di parechji pensatori. U terminu propriu hè verevulatu è pò esse vistutu da parechji punti di vista:

Filusufia di a vita - idei fundamentali

A filusufia di a vita hà unitu in questu diverse direzzione unificati da idee cumuni. Hè risultatu cum'è una reazzione à e tradizione filusòfica anticuata, cundizzione da u razziunalismu. L'idea di a filusufia di a vita hè questu l'essere hè u primu principiu, è solu per ellu pudemu capì. Tutti i metudi raziunali di a cugnizzioni di u mondu - in u passatu. Sò sustituiti da questi irrazziali. Sentimenti, instinti, fede sò l'uttisimi basi di cumpressione di a realità.

L'irrazzialismu è a filusufia di a vita

L'irrazziunalismu hè basatu annantu à a unicitati di l'esperma umana, l'impurtanza di instinti è senteri, in uppusizione di a cugnizzioni intelligente. Iddu, cum'è u romanticismu in literatura, diventenu a reazione à u razziunalismu. Hè stata riflessa in l'historicismu è relativismu di Wilhelm Dilthey. Per ellu, tutta a cunniscenza era dovuta da una persunale storica persunale, perchè ellu asserciu l'impurtanza di l'umanità.

Johann Georg Gaman, u filosufu Germanu, reffètendu i prucessi di meditazioni, circundava a verità in u sensu è a fede. A confidenza pirsunali hè u criticu ultimu di a verità. U so cumpagnu di u gruppu littirariu "Storm and the Onslaught" Friedrich Jacobi glurificà a fiducia è a chiarità di a fede à a spesa di u sapè intelettu.

Friedrich Schelling è Henri Bergson, preoccupa di a unicité di l'experienti umani, vutaru à intuutuivisimu, chì "vede e cose invisibili à a scienza". A mente ùn hè micca annullata, perde u so rolu di guidà. L'instincu hè u mutore sottu à l'esistenza. Pragmatismu, l'existencialismu, l'irrazzialismu è una filosofia di vita chì amenezza a nuzione di a vita è u pensamentu umani.

U significatu di a vita umana hè filosofia

U prublema di u significatu di a vita à a filusufia hè statu è resta rendu pertinenti. I risposte à e dumande nantu à u significatu di a vita è ciò chì facenu a vita significativa sò circati di i filòsufi d'urdinazioni diffiuli per seculi:

  1. I filòsufi antichi eranu unanimamenti in l'opinione chì l'essenza di a vita umana hè in una persone di u bè, a felicità. Per Socrates, a felicità hè uguali à a perfezione di l'anima. Per Aristòtilu - l'embodiment de l'essenza umana. È l'essenza di l'omu hè a so ànima. U travagliu spirituali, u pensamentu è a cognition culminanu à a felicità. Epicurru hà avutu u significatu (felicità) in piacere, chì ellu ùn era micca un piacè, ma cum'è una mancanza di scantu, patibiu fisicu è espirituale.
  2. In u Medievu in l'Europa, a nozione di u significatu di a vita hè direttamente ligata à i tradizioni, ideali religiosi è valuri di classi. Quì ci hè un similitudu cù a filusufia di a vita in l'India, induve a ripitizioni di a vita di l'ancestori, a preservazione di u status di classi sò chjave.
  3. Li filòsufi di i seculu XIX-XX cugnenu chì a vita umana ùn hè senza sensu è assurdu. Schopenhauer argumente chì tutti i religioni è i currenti filosofichi sò solu tentativi di truvà significatu è per fà una vita senza mancanza. L'Esistenzialisti, Sartre, Heidegger, Camus, equivale una vita cun l'assurdu, è solu una persona pò fà un sensu di e so propiu azzjonijiet è scelte.
  4. L'avvicinamenti pessimichi è pragmatichi muderni affirmanu chì a vita acquistenu stu significatu, chì hè impurtante per un individuu in u quadru di a so realità. Pò esse qualcosa - rializazioni, carriera, famiglia, arti, viaghjà. Chì una persona particulare valore a so vita è cerca. Sta filusufia di a vita hè assai vicinu à assai ghjente muderna.

A filusufia di vita è morte

U prublema di a vita è a morte in a filusufìa hè unu di a chjave. A morte com'è u risultatu di u prucessu di vita. L'omu cum'è qualsiasi organisimu biologicu hè mortale, ma à u pezzu di l'altri animali, sughjè a so mortalità. Questu hà impastu à i pinsamenti per u significatu di a vita è a morte. Tutte i duttrini filosofichi pò esse diventatu da aduità in dui tipi:

  1. Ùn ci hè micca vita dopu a morte . Dopu a morte, ùn hè micca esse, cù u corpu di un omu, a so ànima, a so cuscenza, pèrdite.
  2. A vita dopu a morte hè . Un accorsu idealista riligiosu, a vita nantu à a terra hè una preparazione per una vita o di reencarnazione.

I libri nantu à a filusufia di a vita per u sviluppu propiu

A fiction pò esse una prima fonti per l'illuminazione filosofica. Ùn sò solu libri in science, scritti da filòsufi, introducenu novi idee filosofici è impetu à u sviluppu spirituale . Cinque libri in chì a filusufìa di a vita umana hè presentata:

  1. "Outsider" . Albert Camus. U libru hè a ficzioni, in questu l'autoru hà riiscurdatu per riflettore l'idee fundamentale di l'esencialistisimu, ancu u megliu in l'trattatti filosofici.
  2. Siddhartha . Hermann Hesse. Stu libru vi porta i vostri pinsamenti da i prublemi di u futuru à i pinsamenti di a bellezza di u presente.
  3. "U ritrattu di Dorian Gray" . Oscar Wilde. Un libru grandi nantu à i periculi assuciati da l'orgogliu è a vanità, in quellu u lettore cercà assai scontri e riflessione sensuale.
  4. "Hè ciò chì hà detta Zaratustra" . Friedrich Nietzsche. Nietzsche hà custruitu unu di i filosofi più originali è radicali in tuttu a so storia. I so idee anu mannanu scancchieri di scancchieri tramiti a comunità cristiana. A maiò parte di i persone riittate u slogan di Nietzsche chì "Diu hè mortu", ma in questu travagliu Nietzsche spiegà dinazione è voce idee interessanti nantu à a vita nantu à a Terra.
  5. "Trasfurmazioni" . Franz Kafka. Una volta svegliu, l'héroe di a storia scopri chì ha fattu un gran insettu ...

I filmi nantu à a filusufia di a vita

L'amministratori tornanu in i so pittura nantu à u tema di a vita umana. I filmi nantu à a filusufia di a vita, chì vi faraghju pensà:

  1. «Arbre di a vita» . Direzzione da Terrence Malick. Questa filatura sia di millioni di dubbii retòrici nantu à u significatu di a vita, u prublema di l'identità umana.
  2. "Eterna Sunshine of the Spotless Mind" . U ritrattu di Michel Gondry, libbiratu nantu à u screnu in u 2004, hè un tipu di documenti filosofichi nantu à a manera di campà a vostra vita, falla i sbaglianza è micca da scurdà di elli.
  3. Fountain . Un fantastu movie da Darren Aranofsky vi mostrarà novi interpretazioni di a realtà.